9 septembrie, D-ale urbei: ziariști polonezi, nori fotografiați și un fals ofițer belgian la Constanța

9 septembrie – D-ale urbei: ziariști polonezi, nori fotografiați și un fals ofițer belgian. Toate temele sunt detaliate de specialiștii de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Presa dobrogeană din urmă cu un secol dezvăluie crâmpeie din viața cotidiană a provinciei, de la vizite oficiale până la preocupări științifice și întâmplări insolite. În rândurile următoare reproducem câteva știri relevante pentru ziua de 9 septembrie:

• „Uniunea Ziariștilor Dobrogeni” – Dacia, ediția de sâmbătă, 6 septembrie 1924

„Marți 9 septembrie sosește în Constanța un grup de ziariști polonezi; datoria noastră este să ne primim cu dragoste colegii. Rog pe toți ziariștii din Dobrogea să binevoiască a veni la gară în ziua de 9 septembrie ora 6 jum. pentru a ura bun venit oaspeților noștri. Președinte, C. Irimescu”

• „O operă științifică internațională” – Dobrogea Jună, ediția de duminică, 9 septembrie 1923

În ultimul timp meteorologia este pe cale să lumineze o foarte interesantă problemă și anume ordinea asunsă, care domnește în stolurile rătăcitoare ale norilor. Conceptul sistemelor de nori constitue astăzi o bază rațională nu numai pentru clasificarea norilor, dar și pentru rolul ce-l joacă fiecare din ei – am putea zice – în organizarea lor socială.

Progresele făcute în această direcție vor fi de un interes capital nu numai pentru desvoltarea cunoștințelor noastre teoretice, dar mai ales pentru ameliorarea imediată a problemei prevederei timpului. Mijlocul practic pentru soluționare ar fi fotografierea cerului simultan în cât mai multe locuri de pe o suprafață cât mai întinsă. Inițiativa a fost luată de oficiul național meteorologic al Franței, care a rugat institutele similare din toate țările să contribue la înfăptuirea acestei interesante și utile lucrări.

Direcția Institutului Meteorologic Central al României răspunzând acestei invitații, de acord cu Direcția Aeronauticei militare, a luat toate măsurile, însă pentru a fi cât mai de folos, roagă pe toți cei ce posedă un aparat fotografic și-și dau seama de importanța ajutorului ce-l pot aduce științei să binevoiască a comunica adresa Institutului central al României.

Această fotografiere a cerului se va face în cursul săptămânei dela 24 Sept la 1 Oct 1923, așa că rugăm persoanele doritoare a lua parte la această lucrare să ne comunice adeziunea lor, spre a li se trimite instrucțiunile necesare pentru executarea acestor fotografii și condițiunile cele mai bune pentru scopul urmărit. Direcțiunea Institutului Central Meteorologic București”

• „Escrocheria unui fals ofițer belgian” – Dobrogea Jună, ediția de marți, 9 septembrie 1924

„BAZARGIC, 6 SEPT – Eri pe la orele 11 dim. în oraș și-a făcut apariția un tânăr, îmbrăcat în haine negre, purtând șapca ofițerului de marină, care dându-se drept ofițer belgian cu gradul de locotenent, s-a prezentat primăriei, cerând să i se dea lămuriri cu privire la numele eroilor înmormântați în cimitirul militar din localitate, declarând că a venit aci să depue o coroană de flori pe mormântul unui ofițer belfian, înmormântat în acest cimitir.

După ce capătă informațiunile ce i-au fost necesare, însoțit de comisarul Irofte cu care s-a întâlnit pe sala primăriei, se prezintă d-lui Colonel Stratilat, comandantul garnizoanei, pentru a-i aduce la cunoștință scopul vizitei sale. Primit cu toată cinstea, după ce aranjează cu d-l Colonel programul ceremoniei, pleacă, hotărând ca a doua zi dimineața la ora sosirei trenului, să se întâlnească cu toții la gară, spre a primi pe alți 3 ofițeri – deasemeni belgieni – cari vor aduce cu dânșii și «faimoasa coroană».

Pentru ca actul ceremoniei să fie săvârșit cu toată solemnitatea, au fost luate măsuri ca muzica militară să facă repetiția Imnului belgian, aranjându-se în același timp și o masă camaraderească în saloanele Cercului Militar etc.

A doua zi dimineața, când totul era pregătit și suflarea întreagă aștepta la gară sosirea trenului ce va aduce «delegația cu coroana», ofițerul nu se mai prezentă și «ai noști» riscau să primească delegația fără trimisul ei. Și cu cât se apropia ora sosirei trenului, cu atât spiritele păreau mai agitate, întrucât «amicul belgian» tot nu mai sosea și nu se putea trimite după dânsul pentru că nu se cunoștea pe atunci nici locul unde se afla, și nici faptul că în cimitirul Eroilor din localitate n-a fost și nu este înmormântat nici un belgian, nici ofițer și nici grad inferior.

Un lung șuerat de mașină anunțând intrarea trenului în gară, întreaga asistență ia poziția de primire, în timp ce alții hotârau modalitatea cum să fie scuzată lipsa ofițerului delegat.

Trenul oprind în fața gărei, privirea tuturor era îndreptată la ferestrele vagoanelor de unde urma să coboare oaspeții. Rând pe rând coboară toți pasagerii, se începe descărcarea vagonului cu bagaje și delegația ce aducea coroana misterioasă tot nu mai cobora. Făcându-se apoi o cercetare amănunțită a trenului, s-a constatat că nu există nici o delegație, când au început a curge bănuelile și a fost anunțată siguranța, care intrând în funcțiune, a aflat că este vorba de un escroc internațional, intrat în țară prin Bulgaria în mod clandestin și care a și părăsit orașul încă cu trenul de 6 seara din prima zi a apariției sale, spre Medgidia.

S-au dat telegrame de urmărire în toate stațiunile, raportându-se telegrafic cazul și direcțiune generale a siguranței”, detaliază specialiștii MINAC.

Reclama zilei:

Cereți pretutindeni și numai LIQUEUR, COGNAC FRONIUS – reprezentant general N. N. Mangoianu – Constanța, strada Traian no. 13 (Dacia, 9 septembrie 1924)

Sursa foto: MNIR – www.imagoromaniae.ro

Sursa: MINAC 

Citește și:

FOTO MINAC: Tabără de arheologie la Lipnița, lângă situl Sucidava Moesica

8 septembrie 1916, liniștea dinaintea furtunii și victimele Cazinoului, explicate de specialiștii Muzeului de Istorie și Arheologie Constanța