Astăzi, turcii din Dobrogea sărbătoresc Hıdırellez-ul
Cultură
Această sărbătoare preislamică îşi are originile în cultul dualităţii şi celebrării reîntoarcerii la viaţă. Hıdırellez începe joi seara, 5 mai 2022, și se va încheia vineri, 6 mai 2022 la rugăciunea de după-amiază.
Potrivit legendei, cei doi fraţi gemeni Qıdır şi Iliaz, au fost alungaţi din Cer de către Creator şi au primit dreptul de a se întâlni, o singură dată pe an (în ziua de Qıdırlez), unul devenind stăpânul Pământului şi celălalt al Cerului. Aceştia au fost consideraţi patronii astronomici ai vieţii umane. Cei doi, Qıdır şi Iliaz se întâlnesc în fiecare an pe 6 mai pe pământ ca să vestească primăvara.
Încă din cele mai vechi timpuri, Hıdırellez-ul a fost respectat de popoarele turcice dobrogene, dar şi de cele din Anatolia şi Balcani, iar denumirea acestei sărbători este compusă din două nume, Hîzîr şi Ilyas, doi fraţi consideraţi părinţii astronomici ai vieţii umane, semnificând nemurirea şi abundenţa.
Tradiţia spune că sărbătorirea Hıdrellez-ului are loc în general la iarbă verde, la pădure, pe marginea apelor sau la cimitire.
Noaptea de Hıdrellez se fac mai multe ritualuri cu credinţa că Hızır va aduce prosperitate locurilor prin care trece. Capacele oalelor, hambarele şi buzunarele se lasă deschise. Cei care doresc casă, grădină, maşină lasă în noaptea de Hıdrellez o miniatură a ceea ce vor, la tulpina trandafirilor cu speranţa că vor fi ajutaţi. În acelaşi timp leagă batiste roşii de trandafir pentru împlinirea dorinţelor şi aşteaptă timp de un an îndeplinirea dorinţelor. Unele persoane îşi pun o dorinţă aprinzând un foc şi sar peste acesta pentru îndeplinirea dorinţelor.
Există obiceiul de a folosi plante proaspete sau carne de miel în mâncărurile preparate cu această ocazie. Se crede că mâncarea primului ied al verii aduce sănătate şi bunăstare. Dacă se adună ierburi proaspete şi flori, iar apoi acestea se fierb, se crede că acea apă va aduce însănătoşire bolnavilor, iar îmbăierea cu acea apă timp de patruzeci de zile înfrumuseţează şi întinereşte.
Astăzi, familiile servesc din bucatele preparate cu prilejul acestei sărbători (maylı qalakay, qozı sorpası) turta cu brânză numită qalakay şi ciorbă tradițională de miel. Turta se dă rostogol (qalaqay tığırtmaq), iar în funcție de partea pe care se oprește, se presupune că anul agricol va fi îmbelșugat sau mai sărăcăcios.
Este momentul în care se spun legende, proverbe şi zicători.
Qıdırlezımız qayırlı bolsın!