Postul Crăciunului începe duminică. Ce tradiții și superstiții sunt și ce nu trebuie să faci în post
Cultură
Postul Crăciunului începe la jumătatea lunii noiembrie, mai exact, pe data de 15 noiembrie.
Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, așa cum este cunoscut de către toți credincioșii, este ținut cu strictețe de credincioșii în întreaga lume.
Postul Crăciunului închipuie ajunarea timp de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, dar și postul patriarhilor din Vechiul Testament.
În ziua de Ajunul Crăciunului se mănâncă seară și doar: grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame cu semințe.
Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului 2020 are loc în seara Sfântului Filip, pe data de 14 noiembrie.
În perioada postului nu se organizează nici nunți, nici botezuri.
În Postul Crăciunului, credincioșii trebuie să consume mâncăruri fără carne, brânză și ouă.
Lunea, miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin.
Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consumă untdelemn și vin, iar dacă hramul bisericii sau vreo sărbătoare în calendar cu cruce roșie, atunci se face dezlegarea și la pește.
De asemenea, în sâmbetele şi duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin.
Se mănâncă untdelemn și se face dezlegare la vin în datele de 16, 22, 23, 24, 25 și 30 noiembrie, dar și pe 4,5,6,7,9, 12, 13, 17 și 20 Decembrie, dacă aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea, deoarece în aceste zile Biserica prăznuiește Sfinții mai importanți.
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Postul Crăciunului
Postul Crăciunului vine cu o mulțime de obiceiuri, superstiții și tradiții păstrate din moși-strămoși, care sunt respectate în continuare.
Spre exemplu, potrivit datinii, după Lăsatul Secului oalele în casă trebuie să fie așezate cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.
Așa cum spun bătrânii, vremea din postul Crăciunului este un indiciu care transmite cum va fi vremea în primăvara anului următor. Dacă vremea nu este foarte rea, se spune că primăvara va fi ploioasă.
Pe 21 noiembrie, când este sărbătorită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, dacă este senin, se spune că vara va fi secetoasă. Tot în această zi se dă de pomană pentru cei care au murit fără lumină şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi pentru ca în casa respectivă „să nu intre farmece”.
Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfântului Andrei este ”Noaptea strigoilor”, și potrivit tradiției, se ung uşile și ferestrele cu usturoi pentru a alunga strigoii, iar vitele se aprără cu mac şi sare. Se spune că dacă este lună plină şi cer senin, iarna va fi prietenoasp, iar dacă sunt nori, vor fi zăpezi mari.
Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se gătește cu usturoi și nu se împrumută din casă.
Ce nu trebuie să faci în Postul Crăciunului
Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, nu se lucrează în mină și nu se folosesc lucruri negre. De asemenea, femeile nu cos și nu opăresc rufe, pentru a nu se îmbolnăvi copiii. Acestora li se fac cruci pe frunte şi mâini cu miere şi dovleac, pentru a fi apărați de vărsatul de vânt.
De Sfântul Nicolae, considerat protector al femeilor și copiilor, se spune că dacă nu a nins va fi iarna grea şi lungă.
Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează, se taie porcii şi se spune că toți membrii casei trebuie să vadă sângele porcului, pentru a fi apărați de boli și a avea noroc.
În Ajunul Crăciunui se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se piardă norocul.
Sursa: StirilePROTV
