Ziua de Buna Vestire numită și Blagoveștenie se sărbătorește în fiecare an pe 25 martie, fiind prima mare sărbătoare dedicată Maicii Domnului atestată în documente. Buna Vestire amintește de momentul în care Sfântul Arhanghel Gavril i-a vestit Fecioarei Maria că va naște și va fi mama Fiului lui Dumnezeu, Isus din Nazaret.

Și a trimis Dumnezeu pe Gavril, arhanghelul duhurilor cerești, celor ce stau mai aproape de scaunul Său, cu taina cea din veac ascunsă și neștiută de îngeri, să vestească Prea Curatei Fecioare zămislirea cea streină a Fiului lui Dumnezeu.

Buna Vestire este una dintre cele mai mari sărbători ale primăverii și cade de fiecare dată în perioada Postului Mare. Astfel că, indiferent de ziua în care se sărbătorește, Biserica acordă dezlegare la pește pentru a cinsti cum se cuvine această zi.

De Buna Vestire se mănâncă pește pentru a fi tot anul ca “peștele în apă”.

Ziua Cucului – de ce cântă cucul de Buna Vestire

Sărbătoarea de Buna Vestire a primit în tradiția populară și denumirea de Ziua Cucului, denumire legată de cântecul cucului care începe întotdeauna de Blagoveștenie și se sfârșește la Sânziene sau Sân Petru.

În această zi de mare sărbătoare, cântecul cucului trebuie așteptat de oameni cu veselie, cu stomacul plin și cu buzunarele pline de bani, astfel vor putea beneficia de lucruri bune în anul ce va urma. Dacă cântecul cucului ne va surprinde posomorâți și cu stomacul gol, atunci e semn rău, se spune că “te-a spurcat cucul”, iar peste an lucrurile nu vor merge tocmai bine.

Cucul cântă mereu până la Sânziene sau Sân Petru, când se îneacă cu orz și, nemaiputând cânta, se preface în uliu.

În spațiul popular mai circulă o veche legendă, puțin știută, care ne explică de ce cântă cucul între Blagoveștenie și Sânziene. Astfel, legenda spune că pasărea pe care o numim noi azi cuc, nu este de fapt cucul adevărat, cel care avea pene de aur, ci perechea acestuia, Sava. În vremuri demult trecute, cucul și Sava trăiau împreună pe pământ, ca soț și soție. Sava i-a fost însă necredincioasă cucului, care a decis să o părăsească și să plece în cealaltă lume. Sava, văzând că acesta nu glumește, ci o lasă și pleacă, l-a întrebat când și unde să-l caute. Cucul, supărat, i-a spus că poate să-l caute, dacă voiește, între Blagoveștenie și Sânziene. Astfel, Sava recunoscându-și greșeala și voind să o îndrepte, cum au sosit Bolagoveșteniile, cum a început să zboare din ramură în ramură și să strige “cucu, cucu”. În zadar însă, deoarece cucul, perechea Savei, nu se va mai întoarce niciodată. În acest fel, an de an, Sava cântă “cucu, cucu” și zboară din pom în pom, doar, doar își va putea regăsi perechea.

De Buna Vestire se dezleagă limba tuturor păsărilor pentru a cânta, dar mai ales cea a cucului, care toată iarna a fost uliu, iar la Blagoveștenie se preface iarăși în cuc.

Tradiții și obiceiuri de Buna Vestire la sate

Tradițiile și obiceiurile zilei de Buna Vestire se referă în principal la bunăstarea casei și a celor ce locuiesc în ea, cât și la sporirea recoltelor în anul ce va urma.

Astfel, în unele zone ale țării, există obiceiul ca cel care se trezește primul dimineața să ia o oală cu jar în care să pună tămâie apoi să înconjoare casa, ca nicio dihanie să nu se apropie de ea. După ce va termina cu casa și acareturile din jur, acesta merge la animale și, mai apoi, la pomii fructiferi. Dacă observă că unii pomi fructiferi nu vor avea rod, atunci îi amenință cu un topor, zicându-le “dacă nu rodești, te tai!”.

Un alt obicei, ce se practică an de an în ziua de Buna Vestire, în unele regiuni, este acela de a aprinde focuri în curte, în fața ușilor. Oamenii pun lângă aceste focuri pâine, sare și apă pe care mai apoi le vor da de pomană. În acest fel îngerii se încălzesc, mănâncă și bea apă, iar cei ai casei vor fi păziți de cele rele.

Se mai crede, de asemenea, că ouăle făcute în ziua de Buna Vestire nu sunt bune de pus sub cloști. Astfel gospodinele obișnuiesc să arunce ouăle din cuiburile păsărilor de curte.

În ziua de Buna Vestire să nu pui mâna pe ou, să nu cauți găinele de ou, cloștele să nu pui, căci ies pui strâmbi, suciți, cu două capete.

Totodată, în ziua de Buna Vestire, cei care sunt pasionați de pescuit și vor ca în decursul anului să prindă mult pește, merg la biserică de unde iau anafură. O bucățică din această anafură o pun apoi în gura primului pește prins, pe care îl aruncă înapoi în baltă spunând: “Du-te! Și cu câți te vei întâlni, spune-le la toți să vină la mine!”.

Tradiția ne mai spune și că în ziua Bunei Vestiri oamenii nu au voie să se certe și să fie supărați unii pe alții, pentru că vor avea necazuri tot anul.

Superstiții de Buna Vestire legate de vreme și recolte

O mare parte din superstițiile zilei de Buna Vestire fac referire la vremea ce urmează și la cât de bogate vor fi recoltele. Astfel, dacă în ziua de Blagoveștenie va fi frumos, anul va fi unul bun, iar dacă vremea în ziua de Blagoveștenie este una amestecată, când soare, când ploaie, atunci anul nu va fi tocmai bun.

Se mai spune că așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și în ziua de Paști.

Conform unei alte superstiții dacă la Buna Vestire este frunza verde în codru, atunci anul va fi îmbelșugat.

Pub
Zen Residence – Constanta, apartamente de 2 - 3 camere direct dezvoltator imobiliar