Tradiții și obiceiuri în a treia zi de Paște, Marțea Albă din Săptămâna Luminată
Cultură
A treia zi de Paşte este, în acelaşi timp, şi Marţea Albă din Săptămâna Luminată.
Tradițiile de Înviere sunt respectate de foarte mulţi oameni. Cu toate acestea, obiceiurile din cea de-a treia zi de Paște sunt mai puțin cunoscute.
În această zi nu se lucrează, iar femeile dau de pomană pasca și vinul roșu care au rămas de la Paște. Ciocnitul ouălor se face „dos cu dos”, iar vizitele făcute rudelor în prima zi de Paşte se întorc.
În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.
În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, există un obicei prin care finii le dăruiesc naşilor pască şi colaci.
Numită şi Marţea Albă, ultima zi de sărbătoare a Paştelui, este o zi nelucrătoare, în care nu se spală, nu se calcă şi nu se face curat.
Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.
Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
Sursă foto: Freepik
Citește și:
VIDEO Imagine desprinsă din povești în prima zi de Paşte în curtea bisericii din Sarichioi
