(FOTO) Istoria Dobrogei: Juristul Constantin Scheletti și organizarea Dobrogei

Istoria Dobrogei
Ziarul Amprenta vine în întâmpinarea cititorilor săi cu o rubrică nouă, intitulată Istoria Dobrogei.
Trăind într-o epocă în care ritmul vieții de zi cu zi se accelerează pe măsură ce tehnologia devine atotstăpânitoare, sunteți la un click distanță de o călătorie bisăptămânală, de câteva minute în trecut, având astfel ocazia de a cunoaște „Istoria Dobrogei moderne (1878-secolul XX)” oferită de Marius Teja și Ziarul Amprenta.
Juristul Constantin P. Scheletti s-a mutat în 1878 din sudul Basarabiei în Dobrogea pentru a cerceta noua regiune românească, studiul său fiind trimis ziarului bucureștean „Pressa” și președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Brătianu, și publicat în 1879, la Tulcea, cu titlul Dobrogea. Organisarea.
Constantin P. Scheletti era domiciliat în sudul Basarabiei în momentul semnării la 19 februarie/3 martie 1878 a tratatului de pace de la San Stefano (Yesiljoy, Turcia europeană) între Imperiul Rus și Imperiul Otoman.

Casa unde a fost semnat tratatul de la San Stefano
Deoarece documentul prevedea ca România să cedeze Rusiei sudul Basarabiei (retrocedat Moldovei prin tratatul de pace de la Paris din 1856 prin care s-a încheiat Războiul Crimeei) și să primească în schimb fosta regiune turcească Dobrogea, el s-a stabilit în ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră.
Scheletti considera că regiunea „trebuia studiată în tote direcțiunile pentru a se putea sci cu siguranță cum ar trebui s`o organisăm” și în acest scop „n-am cruțat nici timpul, nici banul meu”.
Adresa trimisă de C. P. Scheletti prim-ministrului liberal Ion Brătianu (1876-1888)
„Domnului Președinte al Consiliului de Miniștri
Tulcea, octombrie 11, 1878
Românii fiind chemați a ocupa și administra Dobrogea, cred de datoria mea a vă presenta câte-va schițări generale asupra stării politice și materiale a acestui teritor și a principalului său oraș Tulcea. Aceste schițări sunt luate în localitate, cunoscută mie mai de mult și veți binevoi a pune pe dânsele cu atât mai mult bază, cu cât veți cunoște că acel care cu onore vi le presentă este unul din acei puțini Români din Basarabia cedată, care s-a ocupat cu tot dinadinsul a îndrepta spiritul public român și influența guvernământul pentru o politică națională, pentru o direcție românească în afacerile Basarabiei cedate. Dificultățile au fost imense, căci starea de lucruri în Basarabia cerea o capacitate și o forță politică mult mai mare de cât a mea, pentru a-i imprima altă direcțiune. Totuși, lucrările și munca mea au produs efectul lor și au ajuns a face ca mai totă presa română să recunoască că reu ne-am purtat cu Basarabia, lăsând-o pe mâna unor speculanți nesățioși și a unei administrații ignorantă și coruptă; că nu am avut acolo politică națională și că trebuie să ne ferim de a cădea în aceleași greșeli și pentru noul teritor Dobrogea. Această apreciere o puteți observa mai în totă presa română, fără osebire de culori și partide. (…)
Constantin P. Scheletti
Doctor în drept, fost magistrat și advocat al statului”
Broșura Dobrogea. Organisarea
Scheletti a publicat în 1879 (după 13 mai, dată care apare în text), la Typografia Română din Tulcea, broșura Dobrogea. Organisarea, în care a adunat textele scrise de el pe acest subiect.
Pe pagina de gardă este inserat următorul sumar: „Prospect – Adresă – Memoriu – Situația generală – Supușii străini – Tulcea – Comuna – Armata – Justiția – Școala – Questiuni financiare – Dijma – Imposite – Proprietatea – Posesiunea – Biserica – Ideea națională – Note”.
Autorul explică în „Prospect” motivația cercetărilor sale dobrogene: „(…) Românii, preocupați cu atâtea mari chestiuni a patriei, erau pe punctul de a refuza Dobrogea. Ei își făceau fel de fel de idei greșite despre populațiile sale, despre spiritul general a provinciei și mulți vorbeau despre imposibilitatea de a face din trânsa nu o parte integrantă a României, dar nici măcar o posesiune a ei. Se vorbea de rapacitatea cerchejilor, de barbaria turcească, de aerul pestilențial al provinciei, de cheltuielile enorme pentru ocuparea unui teritor barbar și sărac (…)”.
Despre reticențele unor români de a se prelua fosta regiune otomană au scris în epocă francezul Alfred de Caston, editor al publicației „Revue de Bucarest”, și baronul olandez Willem d`Hogguer. Cei doi europeni au călătorit (separat) în Dobrogea la sfârșitul anului 1878 și au publicat în 1879, la București, broșurile Voyage dans la Dobroudcha și, respectiv, Informațiuni asupra Dobrogei, care au reprezentat pledoarii în favoare viitorului Dobrogei românești. (M. Teja, Sfârșitul administrației otomane la Tulcea în iunie 1877) (M. Teja, Dobrogea în toamna anului 1878) (M. Teja, Populația Dobrogei în 1879,) (M. Teja, Relieful și clima Dobrogei în 1879) (M. Teja, Geografia și economia Dobrogei în februarie 1879)
Scheletti sublinia la propriu și la figurat că demersul său urmărea ca „guvernul și spiritul public român să recunoască că în ocuparea Dobrogei se pote și trebuie să se pue o IDEE NAȚIONALĂ”.
Autorul a constatat cu satisfacție că studiile trimise guvernului și publicate în ziarul „Pressa” „au fost urmate pas cu pas de către partidul liberal și chiar unele detaile au fost întocmai aplicate”.
A existat însă și un aspect negativ, cel referitor la organizarea justiției, deoarece s-a urmărit „a se apropia cât mai mult de sistemul turcesc”. Această „bubă în organismul dobrogean” era „opera personală a onorabilului Poenaru-Bordea”. (Ion Poenaru-Bordea? https://historia.ro/sectiune/general/un-om-politic-uitat-ion-poenaru-bordea-576761.html )
În pofida regimului constituțional și a guvernării liberale, un ministru a ordonat „măsuri de neagră prigonire” împotriva lui Scheletti, care a fost „pus la închisoare și amenințat cu surghiunul din Dobrogea pentru că lucrează să atragă ura și disprețul cetățenilor contra Guvernului”. El compara cazul său cu cel al revoluționarului Mihail Kogălniceanu (ministru de externe și interne în guvernul Brătianu), care în timpul domniei autoritare a lui Mihail Sturza în Moldova (1834-1849) fusese condamnat la 25 de lovituri de bici din motive asemănătoare. Deși nu-l nominalizează pe demnitar, juristul îi menționează retoric antecedentele politice: „Cum să ne apărăm contra unui Ministru pe care l`am declarat o dată imoral și cinic, nedemn de a figura într-o Cameră [legislativă] română și care, în ciuda noastră, ajunge a căpăta frânele puterii?”

Mihail Kogălniceanu
Broșura a apărut în contextul dezbaterii de către Parlament a legii pentru organizarea Dobrogei („Constituția” Dobrogei), care a fost adoptată la 8/20 martie 1880. Ca urmare, autorul își exprima metaforic optimismul pentru viitorul țării: „Coroana României, perzând una din pietrele sale cele mai prețiose [sudul Basarabiei], nu va fi mai puțin strălucitoare aninând în locu`i brillantul dobrogean”.
Deputatul conservator Titu Maiorescu, avocatul lui C. Scheletti în procesul intentat de guvernul liberal
În discursul Contra încurajării turburărilor, ținut la 13 martie 1881 în Camera Deputaților, conservatorul Titu Maiorescu amintește și cazul lui Scheletti (ortografiat Scheleti), pe care îl considera „și mai grav” în decursul guvernării liberale începute în 1876.

Titu Maiorescu
Jurnalistul Scheletti, în calitate de avocat în Dobrogea, redactase o petiție către Consiliul de Miniștri, în numele mai multor proprietari care se plângeau că „erau despuiați fără de lege de avutul lor imobiliar”.
Petiția a fost considerată „injurioasă” de către miniștri deoarece menționa că „se deposedează ca în vremea Turcilor”.
Deputatul conservator le cerea miniștrilor liberali „să aibă mai multă indulgență în aprecierea expresiilor ce li se adresează, fiindcă, de!, suntem un popor viu, liber și expresia se poate lăsa să fie mai puțin aleasă la unii din noi”.
În consecință, juristul a fost inculpat și condamnat, dar Curtea de Casație a anulat sentința și Curtea de Apel de la Focșani 1-a achitat.
Dar, printr-o „încheiere” a Consiliului de Miniștri conform „faimosului regulament al Dobrogei” [Regulamentul de administrație publică asupra organizațiunii judecătorești, competenței și procedurei autorităților judecătorești din Dobrogea, 12 noiembrie ], Scheletti a fost eliminat din tabloul avocaților pentru același fapt pentru care Curtea îl achitase. Astfel, ministrul de interne „se resbună” pe cale administrativă pentru achitarea obținută de avocat pe cale judiciară.
Ca urmare, Scheletti, „june inteligent” și doctor în drept la Gand (Belgia), a scris broșura Dobrogea. Organisarea, pentru care „i s’au făcut laude de pe banca ministerială”.
Dar, pentru „niște cuvinte” din prefață acuzatoare la adresa ministrului de interne (C. A. Rosetti ? I. Brătianu ? M. Kogălniceanu), jurnalistul a fost trimis din nou în judecată din ordinul demnitarului și a fost condamnat la un an de închisoare către tribunalul de apel din Dobrogea. El a făcut recurs în casație, fiind apărat tot de avocatul Maiorescu, care a subliniat atunci că „chiar in Dobrogea nu poate un tribunal ordinar să sustragă procesele de la jurați”. Curtea de Casație a casat și această hotărâre și Curtea de la Focșani l-a achitat din nou pe Scheletti. (T. Maiorescu, 1897)
Deputatul conservator Titu Maiorescu exprimase poziția partidului său referitoare la schimbarea forțată a sudului Basarabiei cu fosta Dobrogea otomană într-un discurs ținut la 28 septembrie 1878, în cadrul dezbaterii parlamentare asupra tratatului european de pace de la Berlin din 1/13 iulie 1878. (M. Teja, Dobrogea în discursul deputatului conservator Titu Maiorescu în septembrie 1878)
Bibliografie
Scheletti P. Constantin, Dobrogea. Organisare, Typografia Română, Tulcea, 1879.
Maiorescu Titu, 53. Contra încurajării turburărilor. Ședința Camerei din 13 martie 1881, în Titu Maiorescu, Discursuri parlamentare cu priviri asupra desvoltării politice a României sub domnia lui Carol I, vol. 2. 1876-1881, Bucuresci, Editura Librăriei Socecu, 1897
Teja Marius, Dobrogea în toamna anului 1878, „Ziarul Amprenta”, Constanța, 31 ianuarie 2023
Teja Marius, Populația Dobrogei în 1879, „Ziarul Amprenta”, Constanța, 14 februarie 2023
Teja Marius, Relieful și clima Dobrogei în 1879, „Ziarul Amprenta”, Constanța, 21 februarie 2023
Teja Marius, Dobrogea în discursul deputatului conservator Titu Maiorescu în septembrie 1878, „Ziarul Amprenta”, Constanța, martie 2023
Citește și:
(FOTO) Istoria Dobrogei: Sistemul de măsuri și greutăți în Dobrogea în 1879