INTERVIU Managerul Raluca Ștefan, după un an la conducerea Spitalului Județean Constanța, despre provocări, reforme și viziune pentru 2026
Sănătate
Într-un interviu acordat Ziarului Amprenta, Raluca Ștefan, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, ne oferă o privire detaliată asupra primului an de mandat, marcat de provocări complexe, dar și de realizări. Într-o perioadă în care spitalele publice se confruntă cu presiuni financiare, deficit de personal, dar și cu situația unei infrastructuri uzate, Raluca Ștefan se preocupă intens de procesul de modernizare și reorganizare a instituției, prioritizând atât echipamentele de înaltă performanță, cât și optimizarea actului medical. Totul, cu sprijinul conducerii Consiliului Județean Constanța.
Pe parcursul interviului acordat Ziarului Amprenta, managerul SCJU a discutat despre principalele obstacole întâmpinate în primul an de conducere interimară a instituției, de la problemele legate de infrastructură și lipsa personalului calificat, la presiunea uriașă asupra Unității de Primiri Urgențe și necesitatea de a eficientiza resursele financiare disponibile.
Totodată, managerul SCJU a discutat și despre modul cum s-au schimbat relațiile cu medicii din cadrul SCJU în acest răstimp, cum a fost gestionată criza contractelor de prestări servicii și ce proiecte ambițioase sunt planificate pentru 2026: de la digitalizarea spitalului și modernizarea infrastructurii, până la dezvoltarea serviciilor medicale și atragerea de specialiști în domeniile deficitare ale celei mai mari unități spitalicești din Dobrogea.
De asemenea, Raluca Ștefan a răspuns și acuzațiilor din ultima perioadă aduse la adresa activității sale, evidențiind faptul că acestea sunt nefondate: „Acuzațiile de presiuni sunt nefondate și le resping categoric. Managementul unui spital de urgență presupune luarea unor decizii dificile privind acoperirea liniilor de gardă, un imperativ legal pentru salvarea vieților. Dacă vorbim de „presiuni”, acestea sunt determinate de necesitatea de a asigura garda, nu de voința managerială”.
Prin acest interviu, Raluca Ștefan ne arată nu doar care sunt provocările de zi cu zi ale managementului unui spital județean de anvergura celui de la Constanța, ci și viziunea strategică pentru transformarea celei mai mari unități spitalicești din Dobrogea într-un reper de excelență medicală.
1. Cum caracterizați primul an de mandat de manager al Spitalului Județean Constanța? Care au fost cele mai mari provocări, ce piedici ați întâmpinat și care au fost principalele realizări?
Primul an de mandat a fost în esență un an de evaluare accelerată, un an de stabilizare operațională și de inițiere a unor proiecte de modernizare și reinventare pe termen lung.
Am preluat o instituție vitală, dar cu multiple nevoi structurale și operaționale, care a necesitat o intervenție rapidă și o schimbare de paradigmă în management.
Una dintre provocări a fost infrastructura – aici fiind vorba despre un stadiu avansat de uzură al unor secții și necesitatea de a derula lucrări de reparație și igienizare, fără a perturba actul medical.
O altă provocare a fost reprezentată de resursele umane, menținerea echilibrului între deficitul de personal – în special pe specialitățile ATI, UPU și presiunea volumului mare de pacienți.
De asemenea, partea financiară a fost o altă provocare. Vorbim despre nevoia de a eficientiza achizițiile și de a gestiona datoriile istorice, asigurând totodată fluxul de materiale consumabile de strictă necesitate.
Dacă vorbim de realizări, aici vă pot spune despre investițiile făcute în echipamente, și despre demararea sau finalizarea achiziției de aparatură medicală de înaltă performanță. De exemplu, angiograful biplan, partea de aparatură pentru electrofiziologie, partea de inteligență artificială pe zona de MRI și CT. Aici vorbim despre upgradarea softurilor de scanare pe RMN pe rezonanța magnetică nucleară și pe computerele tomografe.
Robot ROSA
Încercăm, prin noile softuri și cu ajutorul inteligenței artificiale, atât cât ne este permis la nivel de legislație și în România, să ușurăm partea operatorului, adică a asistentului care poziționează și scanează bolnavul, pentru a livra imaginile medicilor radiologi spre reconstrucție și interpretare și livrarea rezultatului.
Pe partea de infrastructură au fost niște realizări.
Vorbim despre finalizarea unor lucrări de reparație și igienizare de exemplu, în blocul operator, pe Chirurgie, pe secția de Ortopedie… unele saloane a trebuit să le aducem la nivelul legislației, să le repunem în circuit pentru a repune în funcție un anumit număr de paturi. Totodată, vorbim despre depunerea de proiecte pentru finanțare prin PNRR.
Vorbim despre partea de explorări funcționale și ambulatoriul de specialitate al Spitalului Județean.
Sper că vom pune în funcțiune ambulatoriul de specialitate, nu numai în integrat, putem să ne organizăm și separat un ambulatoriu de specialitate.
Alte realizări pe care le-am avut la nivel de Spital Județean Constanța, ca și structură, a fost înființarea Laboratorului de Cateterism și Angiografie pentru a ne ocupa de partea de pacienții cronici, de stentarea acestora în interiorul Spitalului Județean, diminuând cheltuiala cu privatul cu care suntem în contract. Aici activează medicii Adnan Mustafa și Mihai Spălățelu. Trebuie să fac precizarea că aceste stentări la bolnavii, la pacienții cronici, se fac numai la bolnavii internați. Nu este un serviciu care se livrează în ambulator, pentru că necesită supraveghere post-stentare, pacienții rămân internați în Terapia Intensivă a Cardiologiei, la monitor – în limbaj popular. Astfel de intervenții se fac numai în regim de spitalizare continuă.
Totodată, a fost înființat Laboratorul de Electrofiziologie, pentru efectuarea stimulărilor cardiace în interiorul Spitalului Județean Constanța. Noi nu aveam unde să facem astfel de intervenții, bolnavii erau trimiși către centre din București, Iași, Brașov, unde există aceste laboratoare de electrofiziologie.
Cel mai important a fost înființarea, în cadrul spitalului nostru, a Compartimentului de Radiologie Intervențională. Anul acesta am făcut aproape 200 de trombectomii. Vorbim despre acel act medical care, dacă este accesat de pacient la timp și acesta ajunge în fereastra de intervenție pentru tromboliză, iar ulterior pentru trombectomie, îi poate permite să scape dintr-un accident vascular fără sechele locomotorii. Aici activează dr. Timoftei Alexandru și dr. Andrei Baz.
În ceea ce privește extinderea UPU, noi am făcut toate demersurile ca să obținem toate documentele și probabil că ne vom ocupa de acest proiect după sărbătorile de iarnă. Vom vedea cum organizăm activitatea, ca să nu perturbăm primirea pacienților în UPU. N-aș putea să vă spun în acest moment cât va dura această extindere, pentru că totul este în funcție de fluxul de pacienți și cum reușim să ne organizăm pe etape de lucrări.
2. Ați vorbit despre faptul că partea financiară a fost o altă provocare a primului an de mandat. Detaliați, vă rugăm, această situație.
Pentru ca cetățenii să înțeleagă bine situația, vreau să ofer un exemplu: Secția de Terapie Intensivă din cadrul Spitalului Județean Constanța este zona cu cele mai mari cheltuieli ale unității spitalicești. Tot acolo, împreună cu Unitatea de Primiri Urgențe, se înregistrează și cea mai mare presiune.
Noi funcționăm în aceeași structură de terapie intensivă, cu același număr de paturi, pentru că spațiul nu ne permite altfel. Vorbim despre o clădire construită în 1969, iar legislația între timp s-a modificat: se cer mai mulți metri pătrați și alte standarde pe care, fizic, nu le putem asigura, nu putem să demolăm, motiv pentru care trebuie să ne reorganizăm astfel încât să avem circuite și fluxuri corecte.
Scopul nostru este acela de a asigura asepsia și antisepsia necesare pentru a reduce infecțiile nozocomiale. Aceste infecții există peste tot în lume, în toate spitalele – inclusiv în centre medicale de renume, precum Mayo – de renume mondial. Nu există spital, fie el Județean sau privat, complet lipsit de infecții nozocomiale. Acestea vor exista întotdeauna.
Singurul lucru pe care îl putem face este să optimizăm circuitele și fluxurile de circulație ale pacienților, să izolăm cât de bine putem și să aplicăm procedurile de asepsie și antisepsie.
Numărul pacienților din secția de Terapie Intensivă a crescut de cinci ori față de anul trecut.
Totodată, cancerele, bolile hematologice cresc de la an la an într-un ritm extraordinar de rapid.
Lipsa infrastructurii de Secții de cronici la nivel de județ este o altă problemă. De exemplu, pe un bolnav oncologic care este de paliație îl internăm pe Secția Oncologie și, când nu mai avem locuri pe Secția de Oncologie, îi direcționăm și îi internăm pe Secția Medicală. Nu putem trimite un pacient înapoi acasă în această situație. Totuși, el este un pacient de paliație, un bolnav cronic care are nevoie de îngrijire continuă până la finalul vieții. Astfel, ajungem să ocupăm paturi destinate pacienților acuți, consumând fonduri și resurse umane care ar trebui direcționate către cazuri tratabile. În mod normal, ar trebui să existe o unitate separată, special dedicată pacienților cronici și de paliație, unde aceștia să fie îngrijiți corespunzător.
În trecut exista Spitalul Municipal, care era spital de cronici. În momentul în care s-a desființat Municipalul, toate secțiile au fost redirecționate în Spitalul Județean Constanța. De exemplu, acolo erau Oftalmologia și Dermatologia. Aceste secții, care erau cumva în legătură cu partea de cronici, au fost aduse în Spitalul Județean.
Sperăm acum, odată cu mutarea Pediatriei, Obstetricii și a Chirurgiei Pediatrice în noul spital, în „Mama și Copilul”, să decontracturăm Unitate de Primiri Urgențe, de unde va dispărea partea de urgență pediatrică.
Ce presupune modificarea structurii Spitalului Județean Constanța
În planul meu de management am inclus reorganizarea structurii unității spitalicești, restructurarea Spitalului Județean.
De exemplu, Secția de Cardiovascular trebuie separată și transformată în două secții – Secția de Vasculară și Secția de Cardiacă. Așa e și normal să fie.
Asta se va putea întâmpla la momentul când începem să mutăm din activități la „Mama și Copilul”, probabil undeva la începutul anului 2027.
Eu voi începe să lucrez la fundamentarea și la memoriul de modificare a structurii Spitalului Județean Constanța, pentru că trebuie să iau în calcul și noua legislație care a intrat în vigoare în 24 octombrie 2025.
Pentru a putea face această modificare este destul de lucru.
Îmi doresc, de asemenea, să readuc Secția de Transplant Renal în Constanța. Directorul de îngrijiri medicale al spitalului, Cristina Asofiei, a făcut parte din echipa de transplant renal.
Această reorganizare există în această legislație proaspătă, în Legea 163 din 2025.
Astfel, conform Legii 163 pe 2025, la articolul 172, aliniatul 1, Legea permite spitalelor să se asocieze între ele sau cu alte instituții de învățământ medical superior acreditat pentru a putea derula în comun activități medicale, cercetare științifică, investiții în infrastructură, achiziții de medicamente, materiale sanitare, dispozitive, precum și alte activități ce țin de actul medical. Trebuie să vedem și ce norme vor ieși pentru acest subiect, care este foarte interesant. Chiar este o modificare legislativă foarte importantă, dacă și reușim ca, la nivel de județ, să ne asociem cu spitalele publice.
De exemplu, spitalele care nu reușesc să-și facă linii de gardă, dar ele totuși au Centre de Primiri Urgențe – precum Hârșova, Medgidia, Mangalia, Cernavodă, Fetești. Este un proiect pe care trebuie să îl gândim. Trebuie să ne întâlnim noi – managerii actuali de spitale, DSP-ul, Casa de Asigurări de Sănătate și, în primul rând, domnul primar, domnul prefect și domnul președinte al Consiliului Județean, să ne așezăm la masa rotundă și să judecăm un pic necesitatea de infrastructură sanitară la nivel de județ.
Trebuie să vedem întâi ce presupune această asociere, care sunt normele tehnice de aplicare a acestei legi. Degeaba ai structură de spital dacă nu ai resursă umană. Pe chirurgie pediatrică – dau doar un exemplu oarecare – suntem în deficit de personal pentru gărzile de specialitate. În schimb, la Tulcea există personal, însă acolo nu se poate susține o linie de gardă completă. În acest context, eu văd această asociere între spitale ca pe o oportunitate: primul pas ar fi să putem roti personalul acolo unde este nevoie, iar mai departe am putea transforma anumite secții din unele spitale în unități de paliație sau chiar în centre de recuperare neurologică.
Pentru un pacient cu accident vascular, după ce i-ai oferit primul ajutor și l-ai stabilizat, este esențială recuperarea. Apoi el trebuie transferat într-o zonă dedicată pacienților cronici, unde poate beneficia de recuperare continuă.
Sunt multe lucruri bune care se pot face, dar este esențial să ne unim eforturile și să acționăm cu dorința reală de schimbare. Altfel, din păcate, dacă nu facem modificări, vom ajunge la colaps la nivel de județ. Vă dau doar un exemplu: Terapia Intensivă. Avem spitale, precum cel din Hârșova, care sunt complet dotate și unde putem monitoriza pacienți neurologici și neurochirurgicali. Aceste resurse trebuie integrate și folosite eficient.
Ca să decongestionez și să eliberez patul de acut, Spitalul Județean Constanța fiind spital de urgență, rata de utilizare a paturilor trebuie să fie de 80% la acuți și 90% la cronici. Se spune că, întotdeauna, ca într-un hotel, trebuie să păstrezi câteva camere, câteva paturi libere, pentru că, Doamne ferește, se poate întâmpla ceva la nivelul județului și trebuie să ai unde să transferi pacienții, unde să-i duci. Vom vedea ce va ieși și cum va rămâne situația.
3. Cum s-a schimbat, în ultimul an, relația dumneavoastră, ca manager, cu medicii din cadrul Spitalului Județean Constanța?
Relația cu medicii a trecut printr-un proces de transparentizare și reașezare pe baze instituționale clare.
Rolul meu nu este acela de a fi prietenul fiecărui medic, ci managerul care asigură condițiile optime de muncă și o remunerare corectă în limita legală.
Am stabilit canale de comunicare directe cu șefii de Secții și cu reprezentanții corpului medical pentru a soluționa probleme operaționale rapid.
4. Cum răspundeți acuzațiilor lansate în spațiul public legate de presupusele presiuni pe care le-ați face asupra cadrelor medicale, dar și în ceea ce privește faptul că „medici de la ATI, Urgență, Chirurgie, Interne sau Pediatrie sunt chemați să acopere gărzi, ture suplimentare și linii de gardă critice pentru funcționarea spitalului, în timp ce veniturile lor sunt tăiate, «optimizate» sau împinse spre sume puțin spus derizorii„?
Acuzațiile de presiuni sunt nefondate și le resping categoric. Managementul unui spital de urgență presupune luarea unor decizii dificile privind acoperirea liniilor de gardă, un imperativ legal pentru salvarea vieților.
Tu, ca medic ai depus un jurământ! Este vorba de un imperativ legal pentru salvarea vieților! Suntem oameni și trebuie să ne ajutăm între noi.
Meseria de medic este o vocație.
Dacă vorbim de „presiuni„, acestea sunt determinate de necesitatea de a asigura garda, nu de voința managerială.
Remunerația activității medicale,inclusiv a gărzilor, este strict reglementată de legislația națională.
Reducerea sau optimizarea este rezultatul fie al modificărilor legislative, fie al unei recalculări conform normelor legale pentru a evita riscul de a genera prejudiciul instituției pentru că, neacoperind linia de gardă – tu, șef de secție, tu – medic, cu toții suntem răspunzători în fața unui eventual malpraxis, nu e numai managerul sau șeful de secție. Un malpraxis vine pe o specialitate. Inclusiv Colegiul Medicilor are un cuvânt de spus într-o posibilă situație.
Sumele vehiculate NU reprezintă salariul lunar de bază al unui medic.
Când am preluat mandatul de manager al Spitalului Județean am găsit foarte multe posturi de medici vacante. Și nu numai de medici.
La prima analiză financiară pe care am făcut-o asupra bugetului – care se dorește a fi echilibrat în instituțiile publice – am găsit foarte multe contracte de prestări servicii.
Contractele de prestări servicii pentru medici, sau orice alte contracte de prestări servicii – în acest caz vorbim despre cele ale medicilor – sunt suportate din veniturile proprii ale spitalului. Veniturile proprii ale spitalului sunt reprezentate de decontările de la CAS (Casa de Asigurări de Sănătate) și de încasările din zona privată – adică sumele obținute prin serviciile medicale prestate, în funcție de pacienții neasigurați. Vorbim despre ambulatoriul integrat sau despre pacienții neasigurați care se internează și își achită, conform legislației, toate costurile aferente.
Spitalul Județean Constanța nu mai are de unde să suporte aceste salarii maximale transformate în contract de prestări servicii.
Acesta a fost și motivul pentru care am scos la concurs toate posturile care au putut fi scoase legal, astfel încât remunerarea, salariile acestor medici, să fie plătite din FNOS – fondul de stat – și nu din veniturile proprii ale spitalului.
Mai mult de atât, când mă uit lunar la activitatea fiecărui medic – ce prestează și ce venituri aduce SCJU, aceste contracte de prestări servicii nu își scot cheltuiala și atunci, managementul – Comitetul Director a hotărât reducerea remunerației echivalentă cu un contract individual de muncă, care din punctul meu de vedere, nici nu este corectă pentru că cei care sunt cu prestări servicii ar trebui să și presteze…
Sub aceste contracte de prestări servicii, de fapt, se ascunde tariful care se adaugă pentru gărzi. Acești medici cu prestări servicii lucrează și în privat. Ne confruntăm și cu situația pacienților tratați în unități private care, în momentul în care nu mai pot fi susținuți acolo din cauza unei infecții – pentru că infecțiile nozocomiale există peste tot – sunt externați „la cerere” și ajung să se prezinte la Unitatea de Primiri Urgențe.
5. Ce s-a schimbat în UPU Constanța în ultimul an în privința serviciilor medicale oferite cetățenilor? Au fost făcute angajări, schema este completă?
Unitatea de Primiri Urgențe este barometrul sănătății comunității. Schimbările majore în ultimul an s-au axat pe îmbunătățirea triajului, fluidizarea circuitelor și creșterea capacității de răspuns.
Știu că nu se vede, pentru că vorbim despre un grad mare de prezentări în Urgență. Populația majoritară nu înțelege să acceseze prevenția și medicul de familie și că UPU nu este policlinică.
UPU în momentul acesta este transformată într-o policlinică.
Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar atunci când intri pe circuitul de UPU – vii că te doare capul de trei zile – atunci intri pe verde. Și pe codul verde începi: chemi internistul – care e de gardă, care este plătit pentru garda din spital, să vadă bolnavii din spital, nu pe cei din UPU – și aici este o breșă legislativă asupra căreia legiuitorii ar trebui să-și aplece atenția și să vadă dacă angajează în UPU specialiști care să vadă multitudinea de prezentări – interniști cardiologi, chirurgi, tot ce se solicită. Medicul de gardă este medicul de gardă al spitalului.
Acel medic este de gardă și supraveghează pacienții internați. El pleacă de la pacienții internați, coboară în UPU – legea îi spune că în maxim 60 de minute trebuie să coboare, dar, dacă el este ocupat – cardiologul, de exemplu, face un pacient stop pe secție și stă și resuscitează. În Urgență mai sunt încă 100 care așteaptă consultul cardiologic… Oamenii asta trebuie să înțeleagă că blamarea și presiunea pusă pe medicii din UPU este puțin ireală.
În ceea ce privește Unitatea de Primiri Urgențe am lucrat la scurtarea timpului de așteptare pentru pacienții cu Cod Roșu și Galben și la integrarea mai rapidă a investigațiilor imagistice și de laborator în procesul de diagnostic. Aici încă am o mare problemă și sunt în negociere cu sistemul informatic Hipocrate, moștenit și acesta, care, de un an de zile, nu găsește soluția optimă de a face integrarea aparatelor radiologice în sistemul integrat.
În primul rând, întârzierile în UPU pe imagistică sunt din cauza faptului că nu sunt aparatele integrate. Avem contractul cu privații și nici aici aparatele noastre nu sunt integrate în sistemul RIS Hipocrate pentru ca rezultatul să îl vadă și internistul și toți cei care au cerut investigațiile.
A doua problemă pe care o am este aceea legată de faptul că contractul de imagistică cu privații presupune livrarea rezultatului în maxim 60 de minute. Noi, dacă avem 700 de prezentări în UPU care toate au X-Ray, ori CT, ori ecografie – fiecare prezentare are o imagistică și o analiză de laborator … Numai imagistica dacă îmi întârzie la fiecare pacient câte o oră – și se întâmplă să primesc și după 12 ore de la privat pentru că și ei sunt în aceeași situație deficitară cu personalul, vă dați seama …
Presiunea asta pe Unitate de Primiri Urgențe este un cumul de factori, nu este vorba despre faptul că doctorii nu coboară de pe secție în UPU. Nu ai fizic cum să te împarți în mai multe locuri.
În ceea ce privește angajările și schema de personal în UPU, încă mai aștept și sper să primesc, de la CIMS – Comisia Interministerială organizată la ordinul președintelui acestei comisii, domnul Raed Arafat – finanțarea necesară. Dacă nu pentru medici, măcar pentru personalul auxiliar – asistente, infirmieri, brancardieri – astfel încât să putem scoate la concurs posturile existente și să înființăm posturi noi.
Am cerut finanțare pentru 20 de asistente, 10 brancardieri, 10 infirmieri.
Totodată, așteptăm și înființarea în structura UPU a cabinetului stomatologic care este amenajat, e la cheie din luna februarie 2025. Prima solicitare pentru stomatologie a fost în decembrie 2024.
Această Comisie Interministerială trebuie doar să se întrunească. Legea prevede că se întrunește bilunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea președintelui….
Este o necesitate a județului pentru că, la noi, stomatologie finanțată de stat nu există. Au fost mari probleme la nivel de județ în perioada de pandemie.
Gardă pe specialitatea oro-maxilo-facială nu avem, ceea ce reprezintă o problemă majoră. Am solicitat înființarea acestei urgențe de stomatologie și pentru că avem Facultatea de Stomatologie, astfel încât să fie acoperit intervalul 20:00 – 08:00, când pacienții din județ nu au unde să se adreseze.
Oricum, deficitul de personal – medici și asistenți – este o problemă la nivel național, nu doar a județului Constanța, și are un impact major asupra UPU.
6. Zilele trecute au fost perfectate noi schimbări în ceea ce privește echipa cu care lucrați, respectiv – director medical, director UPU și director îngrijiri. Ce așteptări aveți de la noua echipă?
De la directorul medical, dr. Bogdan Obadă, îmi doresc ca acesta să pună accent pe auditarea și optimizarea protocoalelor medicale și pe dezvoltarea unor noi linii de specialitate.
Șeful UPU, dr. Salim Camer, vreau să finalizeze reconfigurarea fluxurilor din UPU și să gestioneze eficient resursele umane limitate.
De la directorul de îngrijiri, Cristina Asofiei, aștept să implementeze programe de pregătire și standardizare a actului de îngrijiri la nivelul întregului spital și să se asigure că acordurile-cadru și toate aspectele legate de materiale sanitare sunt realizate în timp util.
7. Care sunt planurile pentru 2026 în ceea ce privește îmbunătățirea activității Spitalului Județean Constanța?
Planul este axat pe trei piloni principali:
- Infrastructură majoră – demararea lucrărilor de anvergură finanțate din fonduri europene sau naționale – reabilitare energetică completă, construcție, modernizarea unor corpuri de clădire;
- Digitalizarea, implementarea unui sistem informatic integrat – dosarul electronic al pacientului. Sper să am deschidere din partea reprezentanților Hipocrate pentru că implementarea unui sistem informatic integrat va fluidiza activitatea și va reduce birocrația – fișe, scrisori medicale, necesarul de condici în farmacie, totul trebuie să fie la click distanță, numai că trebuie să ne adunăm un pic și să am și correspondent în furnizor;
- Dezvoltarea medicală – atragerea de medici pe specialități deficitare prin oferirea de condiții de lucru și locuințe în parteneriat cu autoritățile județene. Consiliul Județean Constanța ne-a pus la dispoziție 25 de apartamente pe care le putem folosi pentru medicii care sunt dispuși să vină în Spitalul Județean. Practic, CJC le oferă locuință gratuită acestor medici. Zilele acestea am abordat niște tineri specialiști care așteaptă ordinul de ministru pe chirurgie pediatrică – unde avem deficit. Suntem în discuții cu specialiști pentru cardiologia intervențională, competența cum o au și dr. Adnan Mustafa și dr. Mihai Spălățelul – cei doi medici care îi avem.
Cu sprijinul Consiliului Județean, am reușit să susținem până acum trombectomiile și continuăm să le susținem, fiind în așteptarea înființării compartimentului UAVCA, cu speranța că vom primi cât mai curând și finanțare de la minister pentru acest proiect. Suntem în curs de aprobare, pe ultima sută de metri. Se lucrează la convocarea Comisiei care va evalua spațiul din punct de vedere fizic și material, pentru a verifica dacă îndeplinește toate condițiile solicitate în ordinul respectiv.
Consiliul Județean ne susține de la înființarea Compartimentului de Radiologie Intervențională în cadrul Laboratorului de Radiologie, adică de aproape un an de zile.
Astea sunt planurile esențiale care definesc activitatea managerială.
Citește și:
Raluca Ștefan a câștigat concursul pentru postul de manager al Spitalului Clinic Județean Constanța
