FOTO Voluntarii Asociaţiei Suflete deschise au împărțit pachete cu alimente pentru sute de familii nevoiașe din judeţul Constanţa

În Duminica a 3-a după Paşte, cu ocazia apropierii sărbatoarei Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, voluntarii Asociaţiei Suflete deschise, împreună cu echipa Selgros Cash&Carry, SC Euroconsumer SRL şi cu preotul Cristea Gigi – parohul Capelei Sfântul Mare Mucenic Pantelimon au adus o bucurie celor 300 de familii nevoiașe din judeţul Constanţa care au primit pachete cu alimente de bază. Și oamenii fără adăpost au primit hrană caldă, haine şi încălţăminte.

Dragostea face ca slujirea să fie frumoasă, plină de lumină şi de multă jertfă, au transmis reprezentanţii Asociației Suflete deschise.

Un nou indemn:  Veniti, să Îl slujim pe Hristos! Prin rugăciune, prin faptele bune şi prin trăirea credinţei

Iisus Hristos ne-a oferit exemplul perfect de slujire. El a explicat că nu a venit pe pământ ca să I se slujească, ci ca El să slujească şi să-Şi dea viaţa pentru noi (vezi Matei 20:28).

Iisus Hristos ne iubeşte pe toţi mai mult decât putem înţelege. Când a fost pe pământ, El le-a slujit celor săraci, celor neştiutori, celor păcătoşi, celor dispreţuiţi. El a predicat Evanghelia tuturor celor care-L ascultau, a hrănit mulţimi de oameni flămânzi care au venit să-L asculte, a vindecat bolnavi şi a înviat morţi.

El este Creatorul pământului şi Salvatorul nostru şi, totuşi, a realizat atâtea fapte umile de slujire. Cu puţin timp înainte de răstignirea Sa, El s-a întâlnit cu ucenicii Săi. După ce i-a învăţat, El a luat un lighean cu apă şi un ştergar şi le-a spălat picioarele (vezi Ioan 13:4–10;  În acele zile, spălarea picioarelor unui musafir era un semn de cinstire şi era, de regulă, făcută de un slujitor. Iisus a făcut aceasta ca pe un exemplu de dragoste şi de slujire. Când îi slujim pe alţii de bunăvoie, în spiritul dragostei, noi devenim mai asemănători lui Hristos.

Slujirea înseamnă a-i ajuta pe cei care au nevoie de ajutor. Slujirea după felul lui Hristos vine dintr-o dragoste sinceră faţă de Salvator şi din dragoste şi preocupare pentru cei pe care El ne îndrumă şi ne dă ocazia să-i ajutăm. Dragostea este mai mult decât un sentiment; atunci când îi iubim pe ceilalţi, noi dorim să-i ajutăm.

Cu toţii trebuie să fim dornici să slujim, indiferent de venitul pe care-l avem, de vârstă sau de poziţia socială. Unii oameni cred că numai cei săraci şi umili trebuie să slujească. Alţii cred că slujirea trebuie oferită numai de către cei bogaţi. Dar Iisus ne-a învăţat altfel. Când mama a doi dintre ucenicii Săi I-a cerut să le acorde anumite privilegii fiilor ei în împărăţia Sa, Isus i-a răspuns: „Oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru; şi oricare va vrea să fie cel dintâi între voi, să vă fie rob” (Matei 20:26–27).

Unii dintre noi îi slujesc numai pe aceia în preajma cărora le place să se afle şi îi evită pe toţi ceilalţi. Totuşi, Isus ne-a poruncit să iubim şi să slujim tuturor. Există multe ocazii de a sluji şi sunt multe feluri de a sluji. Putem să-i ajutăm pe ceilalţi din punct de vedere material, social, fizic şi spiritual. De exemplu, putem oferi alimente sau alte articole celor care au nevoie de ele. Îi putem ajuta pe cei nevoiaşi oferind o donaţie. Putem să devenim prietenul unei persoane nou-venite. Putem sădi în grădină pentru o persoană în vârstă sau putem avea grijă de cineva care este bolnav. Putem propovădui Evanghelia cuiva care are nevoie de adevăr sau putem alina pe cineva care este îndurerat.

Putem face fapte mici sau mari de slujire. Nu trebuie să renunţăm niciodată să ajutăm pe cineva, deoarece nu suntem în stare să facem fapte mari. Totuşi, uneori este nevoie să facem mari sacrificii pentru a sluji unei alte persoane. Salvatorul Şi-a dat viaţa pentru a ne sluji.

De ce doreşte Domnul ca noi să le slujim altora?

De-a lungul vieţii noastre, cu toţii ne bizuim pe ajutorul altora. Când am fost copii mici, părinţii noştri ne-au hrănit, ne-au îmbrăcat şi au avut grijă de noi. Fără această îngrijire, noi am fi murit. Când am crescut, alţi oameni ne-au învăţat îndemânări şi felul în care să ne comportăm. Mulţi dintre noi au avut nevoie de îngrijire medicală în timpul bolii sau de bani în timpul unei crize financiare. Unii dintre noi Îl roagă pe Dumnezeu să-i binecuvânteze pe oamenii care suferă, iar apoi nu fac nimic pentru aceştia.

Trebuie să ne amintim că Dumnezeu lucrează prin intermediul nostru.

Când ne ajutăm unii pe alţii, Îl slujim pe Dumnezeu. Atunci când sunteţi în slujba aproapelui, suntem numai în slujba Dumnezeului nostru!