Greenpeace cere expertize pe platforme petroliere din Marea Neagră. Judecătoria Constanța a declinat dosarul. Unde se judecă procesul

Greenpeace România a cerut, la Judecătoria Constanța, expertizarea platformelor petroliere din Marea Neagră.

Judecătorii constănțeni au declinat cazul colegilor din București, de la Judecătoria Sectorului 1 care, însă, la rândul lor, au apreciat că acest proces ar fi de competența magistraților din Constanța.

În această situație, cazul deschis de Greenpeace pentru platformele din Marea Neagră a ajuns tocmai la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, instanță care a decis, în mod definitiv, că procesul se va judeca în capitală.

Dosarul, înregistrat la Constanța

Cazul are indicativul 18891/212/2024 și are ca obiect o cerere de asigurare dovezi, cererea fiind formulată de către Fundația Greenpeace CEE Central Eastern Europe Romania, în contradictoriu cu OMV Petrom SA.

Dosarul urmează acum să fie reînregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, după ce magistrații Curții Supreme au decis că procesul trebuie să se desfășoare la instanța din București, potrivit competenței teritoriale.

Greenpeace solicită în instanță părerea unui expert

În Hotărârea 8946/2024 a Judecătoriei Constanța, se precizează faptul că cererea privind asigurarea de dovezi a fost formulată de Fundația Greenpeace.

În speță, Greenpeace a solicitat în proces „ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună asigurarea şi administrarea probei constând în părerea unui expert în prelucrarea petrolului şi petrochimiei/instalaţii în ceea ce priveşte starea instalaţiilor offshore aparţinând platformei PFSS-U (…), din blocul Istria al OMV Petrom SA, format din platforme petroliere localizate în zona Marea Neagră, având obiectivele expuse în cerere“.

În motivarea cererii, Greenpeace a arătat, potrivit instanței, „că există suspiciuni privind starea necorespunzătoare a instalaţiilor platformei PFSS-U (…), din blocul Istria al OMV Petrom S.A., care ar putea constitui un pericol pentru dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, dreptul la un nivel de trai decent şi dreptul la viaţă al cetăţenilor români“.

„Prin urmare, se impune constatarea de urgenţă a eventualelor deficienţe ale instalaţiei offshore“, au arătat în proces reprezentanții Greenpeace.

Poziția OMV Petrom SA în proces

În replică, reprezentanții OMV Petrom SA în proces au solicitat respingerea acțiunii.

Mai exact, potrivit instanței, OMV Petrom SA „a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, în principal, ca efect al excepţiei lipsei calităţii procesuale active, iar, în subsidiar, ca inadmisibilă“.

„Pentru ipoteza în care instanţa urmează să respingă excepţiile invocate, pârâta (nr., OMV Petrom SA) a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. De asemenea, pârâta a solicitat obligarea reclamantei la suportarea cheltuielilor de judecată“, conform instanței.

Au mai spus reprezentanții companiei că „în cauză nu este îndeplinită condiţia ca reclamanta (nr., Greenpeace) să aibă un interes în soluţionarea cererii de asigurare dovezi, în sensul specific al noţiunii de «interes» utilizată de legiuitor în art. 359 C.pr.civ., ceea ce conduce la concluzia că aceasta nu are calitate procesuală activă, neîncadrându-se în prevererile normei speciale care conferă calitate activă oricărei persoane interesate în a constata o anumită situaţie de fapt“.

Totodată, aceștia au spus „că nu este îndeplinită nici condiţia urgenţei întrucât nu există deficienţe sau riscuri pentru siguranţa publică care să poată justifica îndeplinirea cerinţei urgenţei“.

Așa cum am precizat, cererea propriu-zisă nu a apucat însă să fie analizată de judecători, abia recent Curtea Supremă stabilind ce instanță trebuie să judece procesul, Judecătoria Sectorului 1.

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată

Sursa foto 1: Greenpeace Romania

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

UPDATE FOTO VIDEO Greenpeace protestează în Constanța împotriva proiectului Neptun Deep: Mai mulți activiști s-au urcat pe clădirea ACROPO