Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci: Ce alimente NU trebuie mâncate în această zi de mare sărbătoare

Românii din toată ţara, şi nu numai, prăznuiesc, pe 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci, una din primele mari sărbători cu cruce roşie ale anului bisericesc.

Potrivit Creștinortodox Înălţarea Sfintei Cruci aminteşte de crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos.

Înălţarea Sfintei Cruci face trimitere la două evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci:

– Aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și înălțarea ei solemnă în fata poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335;

– Aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim.

Tradițiile populare se respectă, încă, la țară:

• Pe 14 septembrie se adună ultimele plante medicinale, precum busuioc, mătrăgună sau năvalnic, care se duc la biserică pentru a fi sfințite. Acestea sunt apoi păstrate lângă icoane în casă
• În această zi șerpii se ascund în vizuini și formează o piatră magică, cunoscută sub numele de „piatra nestemată”, despre care se crede că are proprietăți tămăduitoare.
• Pe 14 septembrie, credincioșii respectă un post strict, care evocă Patimile și moartea Mântuitorului.
• Este recomandat să se evite consumul de usturoi, prune, nuci și pepene, deoarece aceste alimente au forme care amintesc de cruce sau sunt legate simbolic de această zi.
• Cei care aleg să țină post negru cred că astfel își purifică atât trupul, cât și sufletul, atrăgând binecuvântări și protecție divină.
• Este tradițional ca preotul să binecuvânteze viile și butoaiele de vin pentru ca recolta din anul următor să fie la fel de bogată, arată Cancan.

Foto: Creștinortodox