Pe 28 septembrie 2016, carabinerii italieni erau alertați cu privire la decesul unui vârstnic din localitatea Valgatara di Marano, ce numără numai 1.500 de suflete. Bătrânul de 65 de ani fusese pur si simplu tocat în bătaie și jefuit, iar investigațiile rapide ale carabinierilor au scos la iveală, imediat, vinovații.
Este vorba despre patru bărbați și o femeie: Daniela Bulilete, de 38 de ani, rezidentă la Padova, fosta soție a lui Eugen Negrescu; Eugen Negrescu, de 31 de ani, rezident la Padova, Constantin Negrescu, de 41 de ani, domiciliat la Padova, Marian Florin Șuteanu, de 41, rezident în România, Florian Diaconu, zis ”Giovanni”, de 50 de ani, rezident în România. Luciano Castellani, proprietarul unui restaurant din peninsulă, fusese bătut crunt, până și-a dat sufletul. A fost găsit cu gura acoperită cu bandă adezivă, cu mâinile legate cu coliere din plastic și nasul spart.
A doua zi, la fața locului, polițiștii au constatat că ucigașii nu au găsit seiful, iar modul în care l-au chinuit pe bătrând poate fi explicat tocmai prin furia provocată de faptul că nu au găsit banii italianului.
„L’hanno picchiato come si picchiano i fagioli”: „L-au bătut cum se bate fasolea”
Asta a titrat, Veronasera.it, la data crimei. Criminaliștii au ridicat zeci de filmări ale camerelor de supraveghere publice și private, controlând 85.000 de numere de înmatriculare. A fost, în cele din urmă, identificat un Renault Laguna, înmatriculat pe numele lui Eugen Negrescu. S-a stabilit că un grup de români, unii sosiți în Italia în zilele de dinaintea crimei, revenind în țară imediat după crimă. În noaptea de 14 iulie, cu ajutorul colaborării forțelor de ordine din România, s-au efectuat descinderi în Padova și Constanța.
Suspecții au fost surprinși în timp ce dormeau. Toți au fost însoțiți la închisoare, cu excepția singurei femei, pentru care a fost dispus arestul domiciliar.
Echipei investigative i se alătură și un ofițer român de poliție, din județul Constanța, cunoscător și al dialectului rom utilizat de anchetați. În cele din urmă, toți inculpații au fost judecați și condamnați în Italia.
Unul dintre inculpați, Florin Marian Șuteanu, a primit, de la instanțele italiene din Verona, pedeapsa de 11 ani și 4 luni închisoare, sub aspectul comiterii infracțiunilor de tentativă de tâlhărie cu reținerea circumstanțelor agravante, comisă în concurs cu alte persoane și omor calificat.
„În fapt, s-a reţinut că, în noaptea de 27/28.09.2016, în timp ce se aflau în zona Marano di Valpolicella, persoana condamnată împreună cu alţi participanţi au pătruns în locuinţa numitului Luciano Castellani, cu intenţia de a-i sustrage bunuri şi bani. Persoanei vătămate i-au fost legate mâinile cu benzi adezive şi i-au fost aplicate lovituri în mai multe părţii ale corpului (faţă, cap şi gât), victima fiind pusă în imposibilitatea de a se apăra sau reacţiona. Acţiunea făptuitorilor a rămas în forma tentativei, din cauze independente de voinţa lor. Făptuitorii au părăsit locuinţa victimei cu autovehiculele. Vătămările suferite au condus la decesul victimei, diagnosticul fiind „stop cardiorespirator în urma diastazei fracturii vertebrale şi inundarea cu sânge a căilor respiratorii”, se arată în rechizitoriul magistraților români.
Condamnatul a solicitat să transferul din pușcăriile din Padova la Constanța. Florin Marian Șuteanu a fost condamnat pe 14.07.2017 și va putea fi liber pe 13.11.2028. Autorităţile judiciare italiene au fost de acord cu privire la transferarea acestuia în țară.
Potrivit judecătorilor constănțeni, „În această cauză, sunt aplicabile dispoziţiile Convenţiei Europene asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la data de 21.03.1983, care exclude procedura conversiei pedepselor. În acest context, s-a solicitat a se dispune transferarea numitului într-un penitenciar din Constanța în vederea executării pedepsei pronunţate de autorităţile judiciare din Italia”.
Cererea lui Șuteanu înaintată pe 13 martie 2023 la Curtea de Apel Constanța ar putea drept motiv modificarea pedepsei, printr-un concurs de infracțiuni sau aducerea, în instanță, a unor acte care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni. Prin urmare, noile dovezi pe care urmeză să le aducă condamnatul ar putea determina judecătorii să modifice, cel puțin parțial, decizia definitivă de condamnare.
Sursa foto: Veronasera.it
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
