Cumpăna, între tradiție și dezvoltare: Primarul Mariana Gâju, INTERVIU despre stadiul proiectele care transformă comuna de la un an la altul
Administrație locală
Dezvoltarea accelerată a comunităților din zona periurbană a marilor orașe aduce provocări majore pentru administrațiile locale: infrastructură rutieră adaptată noilor fluxuri de trafic, servicii publice extinse, investiții în educație și sănătate, dar și proiecte capabile să creeze locuri de muncă și să susțină creșterea economică. Un astfel de exemplu este comuna Cumpăna, care, în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare rapidă atât din punct de vedere demografic, cât și urbanistic. Într-un interviu amplu acordat Ziarului Amprenta, primarul Mariana Gâju vorbește despre proiectele majore aflate în derulare sau în pregătire la nivelul administrației locale, despre investițiile realizate cu fonduri europene și guvernamentale, dar și despre dificultățile pe care le întâmpină autoritățile locale în gestionarea unei comunități aflate într-o continuă expansiune.
Unul dintre subiectele centrale ale discuției îl reprezintă mult așteptata legătură rutieră cu Autostrada A4, proiect care a devenit realitate după mai bine de un deceniu de așteptări și care schimbă semnificativ modul în care comuna este conectată la rețeaua rutieră din județ. Edilul explică parcursul acestui proiect, impactul asupra dezvoltării localității, dar și planurile pentru modernizarea infrastructurii adiacente, inclusiv realizarea trotuarelor și îmbunătățirea siguranței rutiere.
Interviul abordează și alte investiții importante: proiecte de infrastructură, extinderea rețelelor de utilități, implementarea unor sisteme inteligente de monitorizare pentru creșterea siguranței publice, construcția unei noi școli, dezvoltarea unui parc industrial, dar și programe sociale dedicate copiilor și persoanelor vârstnice.
În același timp, primarul vorbește deschis despre presiunile financiare asupra bugetelor locale, despre provocările administrative cu care se confruntă primăriile din România și despre importanța atragerii fondurilor europene pentru dezvoltarea comunităților.
Despre toate aceste proiecte, dar și despre viziunea de dezvoltare a comunei Cumpăna, aflați mai multe în interviul integral cu primarul Mariana Gâju.
1. Unul dintre proiectele de suflet ale dumneavoastră și al comunei Cumpăna este finalizarea proiectului nodului rutier către A4. Care au fost reacțiile primite până acum și cum a fost drumul parcurs până la acest moment?
După 11 ani de așteptare, acest proiect a prins, în sfârșit, viață. Este o investiție implementată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, până la realizarea celor două bretele de descărcare pe strada Tractorului. Această stradă a fost construită din bugetul local, respectiv din taxele și impozitele plătite de locuitorii comunei Cumpăna.
Acest proiect era firesc să fie realizat încă din momentul construirii autostrăzii A4, însă la acea vreme nu aveau încredere că această comună Cumpăna va avea o asemenea dezvoltare rapidă, dezvoltare ce continuă și în această perioadă și anii viitori, având în vedere că avem multe solicitări ale proprietarilor de teren arabil ce îl dețin de-a lungul autostrăzii de introducere în intravilan.
Demersurile vin în întâmpinarea dorinței de a le oferi copiilor posibilitatea să aibă teren, să își construiască o casă și să rămână acasă, la Cumpăna. Acest lucru s-a și întâmplat în perioada de după 2004, când am început, etapizat, introducerea în intravilan a terenurilor agricole, deoarece era deja evident că această comună nu mai poate rămâne una strict agrară.
Comuna Cumpăna poate căpăta statutul de comunitate periurbană, o comunitate care să dezvolte activități de agroturism și alte investiții, inclusiv acel parc industrial pe care îl gândim de mult timp. Încă din primii ani de la aderarea României la Uniunea Europeană am observat care este trendul și direcția de dezvoltare a comunităților aflate în proximitatea marilor municipii sau orașe, iar în țară există deja exemple clare de astfel de investiții. Tocmai de aceea, încă de atunci am propus și am adoptat hotărâri ale Consiliului Local privind introducerea în intravilan a acestor terenuri.
Astăzi suntem mulțumiți că avem acest nod de descărcare, însă, credeți-mă că în continuare sunt critici din partea locuitorilor, în continuare sunt nemulțumiri: de ce nu s-a făcut strada cu patru benzi, de ce nu s-au făcut trotuarele în același timp când s-a făcut iluminatul străzii Tractorului?
Multe dintre nemulțumirile cetățenilor sunt proiecte pe care le avem în planul de achiziții publice al anului 2026, pentru că ele sunt legate de nodul de descărcare de stradĂ a prelungirii Tractorului. Spre exemplu – investiția privind realizarea trotuarelor pentru ca oamenii, copiii, mai ales, să circule în siguranță pe acel trotuar și să nu aibă loc accidente, mai ales că nu toți participanții în trafic respectă limita de 40 km/h.
Or, noi ne dorim ca această investiție să aducă plusvaloare nivelului de trai al locuitorilor și nu să creeze un disconfort.
Am vrut să dau această explicație pentru faptul că există nemulțumire din partea locuitorilor, iar eu mă străduiesc din toate puterile să pot să găsesc sursă de finanțare pentru a construi cu banii europeni, cu bani guvernamentali, trotuare în toată localitatea.
Comuna Cumpăna a implementat și dus la finalizare proiecte de asfaltare a carosabilului – pietruire și asfaltare drumuri, chiar dacă proiectetele respective nu cuprindeau finanțare și pentru trotuare. Și așa am rămas fără trotuare.
Comuna Cumpăna are 206 străzi, aproximativ 102 kilometri de drumuri în interiorul localității și circa 7.000 de gospodării. La data de 31 decembrie 2025, în evidențele Serviciul de Evidență a Persoanelor erau înregistrați 17.150 de locuitori.
Această cifră este aproximativ egală cu cea raportată de Institutul Național de Statistică. În realitate însă, situația este specifică localităților aflate în proximitatea marilor municipii: numărul real al persoanelor care locuiesc în comună este mult mai mare, depășind 21.000 de locuitori, mulți dintre ei fără să își fi schimbat oficial domiciliul.
În consecință, și numărul autoturismelor este mult mai ridicat, chiar dacă o parte dintre acestea nu sunt înregistrate pe raza unității administrativ-teritoriale UAT Cumpăna.
Vă dați seama că avem nevoie să avem trotuare în mod obligatoriu pe aceste străzi.
Anul acesta noi vrem să începem un proiect pentru amenajarea de trotuare cu fonduri, chiar dacă nu există finanțare din fonduri europene sau guvernamentale.
Încet-încet, demonstrăm grija față de această strictă necesitate pentru copii în primul rând.
Începem deocamdată cu trotuarele de pe șoseaua Constanței, de la Biserica Sfânta Cuvioasa Parascheva spre Canalul Dunăre – Marea Neagră. Stânga-dreapta sunt 1,7 km de parcurs, iar lățimea trotoarelor va fi de 1,5 m. Fondurile vor proveni de la Grupul de Acțiune Locală. Este primul care se demarează, urmând după aceea pe celelalte zone ale comunei. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, program finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României, este aer pentru noi. Din taxele și impozitele plătite de locuitori, noi nu suntem în stare nici măcar să putem achita iluminatul.
Referitor la această problematică a autostrăzii, a infrastructurii autostrăzii A4, am solicitat ca și pe teritoriu comunei să fie amplasați stâlpi de electricitate care să asigure iluminatul pe porțiunea comunei Cumpăna.
2. Ce alte proiecte mai sunt acum în implementare în comună?
În prezent, în comună nu sunt decât proiecte care vizează reparația străzilor în urma apariției gropilor după această iarnă.
Proiect nou de asfaltare în acest moment nu este demarat la nivelul comunei.
Un alt proiect în implementare la nivelul comunei este centrala electrică fotovoltaică pentru consumul propriu, proiect finanțat de Ministerul Energiei. Proiectul vizează montarea unui număr de 355 de panouri fotovoltaice care vor asigura consumul de energie necesar pentru iluminatul stradal și pentru instituțiile publice. Are termen de implementare până la finele anului 2026.
Tot în lucru avem un alt proiect, în execuție, înființarea unei platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd din comună, proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență și care trebuie finalizat până la 30 iunie 2026. Este un proiect foarte bun pentru că acesta cuprinde nu doar platforma comunală – care va avea 1.500 de metri cubi capacitate, cantitate de gunoi de grajd suportată de 1200 de tone, ci are finanțate și 49 de platforme individuale pentru fermierii mici și mijlocii. Aceste platforme individuale vor avea o capacitate între 6 și 8 metri cubi și vor fi în curțile micilor fermieri.
Un al treilea proiect finanțat prin Programul Național de Investiții Angel Saligny, proiect care se află în execuție, este montarea a cinci stații de pompare apă uzată și a conductelor de refulare Cumpăna și legătura cu DN39E. Proiectul continuă și în anul 2027 când vom avea o altă tranșă de finanțare pentru a face legătura cu stația de epurare de la Poarta 6. Este vorba despre 6,5 km de traseu de conductă de refulare. Interiorul comunei pentru acest proiect va fi finalizat în anul 2026. Proiectul străbate 3 UAT-uri – Cumpăna, Lazu (Agigea), și Constanța.
Proiectul de asigurare a infrastructurii TIC, Sisteme Inteligente de Management Local la nivelul comunii Cumpăna, a fost finalizat, data de 30 martie este data de finalizare a acestuia.
Așa cum am menționat anterior, lucrarea de iluminat a străzii Tractorului – prin montarea acelor 28 de stâlpi, a fost finalizată, dar acum se lucrează la racordurile efectuate de la acești stâlpi pentru asigurarea iluminatului casnic la casele care sunt pe strada Tractorului. Lucrările la propriile gospodării trebuie să fie suportate, bineînțeles, de către locuitori, dar noi asigurăm montare cablului de la care să se facă racordurile respective.
Proiectul de mobilitate urbană este un alt proiect din care fac parte trei UAT-uri, Constanța, Valu lui Traian și Cumpăna. Prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est se implementează proiectul ce vizează asigurarea unor stații de călători pe care Cumpăna nu le are. Aceasta este o altă problemă și nemulțumire a cetățenilor, însă este o achiziție foarte, foarte grea. La acest moment, achiziția este la precontractare la ADR. Eu cred că în luna iulie 2026 ar trebui începută lucrarea.
Noi vorbim de proiecte care sunt declarate eligibile.
Un alt proiect în derulare în comuna noastră este cel ce vizează construirea de locuințe de serviciu pentru tinerii specialiști, proiect realizat de ANL. Vor fi 18 unități locative. Pentru noi este de un mare ajutor, având în vedere că putem atrage specialiști din domeniul medical, al educației, din toate domeniile ce vizează servicii în slujba comunei. Acum a fost finalizat Studiul de Fezabilitate și urmează să depunem la ANL. Noi avem deja dat către Agenția Națională de Locuințe terenul pe care se vor construi aceste locuințe. Va fi tot în zona ANL-urilor existente, a campusului școlar din comună.
Tot în luna martie se depune la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est proiectul ce vizează construirea unei școli parter+1 etaj cu 10 săli de clasă și o sală de sport, în centrul comunei, pe șoseaua Constanței, unde există un corp de școală vechi de 100 de ani. În acel corp de școală am învățat și eu. Proiectul este finanțat prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027 și se referă la dezvoltarea infrastructurii educaționale la nivelul învățământului primar și secundar. Ghidul de finanțare s-a aflat în consultare publică până la data de 31 ianuarie 2026, urmând să fie depus până la finele lunii martie.
Practic, corpul de clădire existent va fi demolat și se va construi un alt corp de clădire. Aici, în centrul comunei nu există sală de sport, deși noi avem 3 săli de sport pe raza comunei.
În prezent, la Liceul Nicolae Dumitrescu cu profil de administrație publică și turism și clase de liceu și clase profesionale avem 1.522 de elevi. Comuna Cumpăna este o comună bogată, averea comunei sunt copiii. Sunt 3 grădinițe cu program prelungit care au un număr de 468 de preșcolari, iar creșa are un număr de 120 antepreșcolari. Pentru copii, pentru educație și sănătate întotdeauna am avut atenție maximă.
Avem, de asemenea, pregătit pentru acest an proiectul ce vizează – sisteme inteligente de monitoritare a activității poliției locale, prin utilizarea camerelor video – Smart Village pentru creșterea siguranței comunității. Aici avem în atenție nu doar activitățile desfășurate de poliția locală, prin implementarea soluțiilor digitale moderne de monitorizare video, bazată pe utilizarea camerelor portabile, ci și a unui sistem digital de gestionare și stocare a datelor. Conceptul acesta Smart Village presupune utilizarea tehnologiei digitale, dar și un număr mai mare de camere de supraveghere pe străzile pe care nu avem. Proiectul va fi finanțat cu fonduri de la Grupul de Acțiune Locală.
Nu trebuie să uităm că creșterea gradului de siguranță publică în comunitate este un scop comun atât al poliției locale, care aparține administrației publice locale, cât și al poliției naționale. În același timp, este esențial să asigurăm transparență în activitatea instituțiilor publice.
Polițiștii locali, purtând aceste camere video în permanență, pot monitoriza situațiile și, totodată, să ofere o dovadă clară că ceea ce susținem este adevărat și real. Din păcate, există locuitori care sunt certați cu legea, cu disciplina și cu conviețuirea armonioasă și civilizată alături de vecini. Este îngrijorător să observăm cum se degradează relațiile dintre oameni și cât de ușor apar conflictele atunci când nu există respect și înțelegere reciprocă.
Cel mai important proiect al nostru este Parcul Industrial care are termen de depunere în luna iulie 2026. Suntem în pregătire cu studiul de fezabilitate, el este finanțat cu fonduri europene Programul Operațional Regional Sud-Est Brăila. Proiectul va contribui la reducerea șomajului și la nivelul comunei Cumpăna, dar mai ales la consolidarea bugetului local propriu al comunei. Totodată, înființarea acestui parc va diminua fenomenul de migrare a forței de muncă. Acest proiect va dezvolta infrastructura locală de afaceri ce susține și dezvoltă activitățile productive și va reprezenta o bună experiență în viitoarele proiecte de dezvoltoare desfășurate de administrația publică locală.
În acest moment, comuna Cumpăna a obținut titlul de parc industrial prin Ordin de ministru apărut 23 octombrie 2024 pentru 32 hectare. Ghidul de finanțare se află deja în consultare.
Noi avem șase tipuri de activități în acest parc industrial, toate nepoluante. Nu dorim să permitem pe teritoriul comunei activități poluante, ci ne concentrăm pe domeniul alimentar, depozitare, dezvoltarea serviciilor și producția nepoluantă.
În momentul în care studiul de fezabilitate va fi finalizat, va fi prezentată o descriere detaliată a acestor tipuri de activități. Este important ca locuitorii să nu înțeleagă greșit și să creadă că aducem în comună doar parcări.
Avem declarată eligibilă, dar fără finanțare, o șosea de centură a comunei Cumpăna. În prezent, aceasta există ca drum de exploatare, iar amenajarea sa presupune 6,5 km de tramă stradală. Practic, va funcționa ca o șosea de centură care să preia traficul de pe Autostradă, evitând centrul comunei și conducând direct către parcul industrial. Parcul industrial va fi corelat cu zona microfermelor, situată pe șoseaua Strajei.
3. Anul acesta, cum stau taxele și impozitele locale și care este situația plăților până în prezent?
Noi nu am majorat taxele și impozitele decât cu 6%. Am adoptat această decizie în cadrul Consiliului Local, având în vedere că nu este niciun merit să mărești taxele cu 300%, dacă cetățenii nu au posibilitatea să le achite și administrația publică locală rămâne cu debite neachitate, pe care nu le va putea recupera. Trebuie să fim conștienți că nevoile sunt mari, însă oamenii nu trebuie să suporte o creștere a taxelor și impozitelor insuportabilă.
Desigur, există și cetățeni care contestă aceste creșteri, însă eliminarea totală a taxelor și impozitelor locale nu este posibilă — ele sunt necesare și obligatorii.
Oamenii plătesc încă de pe data de 8-10 ianuarie, de când s-a început activitatea. Nu neapărat că s-au prezentat mult mai mulți oameni la ghișeu decât în 2025. Eu mă bucur că oamenii folosesc ghișeul.ro pentru că această operațiune asigurată online, din 24 de ore, sâmbătă-duminică, ne ajută foarte mult la a putea achita din datoriile pe care le aveam acumulate prin cofinanțarea proiectelor la 31 decembrie 2025.
Dorința noastră cea mai mare, a primarilor, și cea mai grea în același timp este aceea de a prelua Ministerul Muncii plata indemnizațiilor persoanelor cu handicap, precum și plata salariilor angajaților însoțitori ai persoanelor cu dizabilități. Este o povară uriașă pe umărul administrației publice locale și ne-ar despovăra foarte mult, lăsându-ne să ne ocupăm de celelalte servicii publice pe care trebuie să le asigurăm cetățenilor, de celelalte cofinanțări, asigurarea cofinanțelor la proiecte ca să nu pierdem banii pe care i-am vestit până la o numită dată.
Este de foarte mare importanță să subliniem că, deși unii spun – și chiar continuă să spună astăzi – că primarii nu sunt capabili să se autofinanțeze sau să gestioneze încasarea taxelor și impozitelor locale, această dezinformare este total greșită! Primarii nu „bat palma” cu cetățenii pentru a-i încuraja să nu-și plătească taxele.
De fiecare dată, cetățenii sunt somați – avem teancuri de somații, pentru că încă folosim hârtia – și nu ne bazăm doar pe digitalizare. În același timp, îi rugăm pe cetățeni să vină să-și achite obligațiile și le oferim posibilitatea reducerilor până la 31 martie.
Mai este o altă problemă la care am insistat foarte mult, și anume preluarea încasării taxei de habitat – taxa de salubrizare – de către operatorii regionali, prin ADI Dobrogea, pentru UAT-uri. Astfel, primăria nu ar mai trebui să se ocupe de încasarea acestei taxe, ci operatorul să aibă direct contract cu cetățeanul. Este un serviciu public, la fel cum sunt furnizarea energiei electrice, a apei, a canalizării sau a gazelor, de exemplu.
Susținem acest lucru, iar Asociația Comunelor din România îl susține de asemenea.
Există județe în care operatorii regionali încasează direct de la populație, iar în aceste situații nu mai este nevoie ca primăriile să plătească din bani publici taxe și impozite locale pentru a acoperi deficitul de încasări, alte decât taxa de habitat. Problema este că nu toți cetățenii declară corect câte persoane locuiesc în gospodărie și nu toți achită taxa de habitat.
Dacă taxa este plătită doar în proporție de 50%, primăria trebuie să acopere diferența către Iridex – ADI Dobrogea. În unele cazuri, operatorii recurg la acțiuni în instanță împotriva UAT-urilor, punând sechestru pe bunurile comunei, ceea ce contravine normelor de conduită civică și instituțională.
Nevoile actuale cer ca ADI Dobrogea și operatorii regionali să se adapteze situației și să nu transfere această povară pe umerii administrației publice locale.
4. Pentru primăria Cumpăna cum credeți că va fi acest an, privind per ansamblu?
Nimic spectaculos, decât dacă Bunul Dumnezeu și Maica Domnului ne ajută să începem execuția acestor proiecte pentru care am muncit până acum și care sunt benefice comunei. Altfel, nu vedem o dezvoltare extraordinară. Doar implementarea proiectelor cu fonduri europene poate aduce această schimbare. În această direcție privim cu speranță.
Niciodată nu voi abandona lupta pentru dezvoltarea comunei Cumpăna și pentru condițiile civilizate de trai ale locuitorilor săi. Pentru noi, comuna este tânără, este vie, iar eu am obligația morală de a căuta fonduri pentru a duce proiectele la implementare.
Iubesc ceea ce fac. Administrația publică locală este o profesie pentru funcționari, iar pentru primar devine, de asemenea, o adevărată profesie. Nu este doar o funcție aleasă. Nu caut funcții sau onoruri, ci proiecte pe care să le implementez, pentru că ele vor rămâne pentru cetățenii comunei. Acesta este singurul lucru care mă mulțumește, nimic altceva.
Toate aceste proiecte care astăzi sunt stopate reprezintă o pierdere pentru cetățeni, nu pentru primar.
Nu lovesc primarii, ci afectează pe toți cetățenii comunităților în care trăim. Mai mult decât atât – și nu exagerez – indiferent de culoarea politică, locuitorii comunelor nu au nicio vină și nu trebuie analizați în funcție de culoarea politică a primarului. Aceasta este o abordare greșită.
Criteriul real este performanța echipei de funcționari din cadrul unei unități administrativ-teritoriale.
5. Ce măsuri luați pentru eficientizarea activității administrației publice locale?
Și noi, la rândul nostru, analizăm în continuare. Este firesc să reducem cheltuielile de salarizare și chiar cele de funcționare ale aparatului propriu al primarului. Aceste reduceri pot fi realizate la nivelul întregii administrații publice locale și au ca scop menținerea unui trai decent și a funcționalității publice în cadrul primăriei comunei. Funcționarul public dintr-o comună întocmește aceleași acte administrative ca și funcționarul public dintr-un municipiu.
Constanța are 293.000 de locuitori, în timp ce comuna Cumpăna are 17.150. Funcționarii publici de aici întocmesc aceleași acte ca cei din municipiu, iar acest aspect trebuie înțeles corect.
Avem proiecte de implementat și ne încadrăm conform legii și ordonanțelor în vigoare. Le păstrăm și vom vedea cum le vom duce la bun sfârșit.
6. Pentru copii în perioada aceasta ce ați pregătit, în perspectiva sărbătorilor?
Deși există anumite restricții bugetare, ne străduim, de fiecare dată, să aducem bucurie copiilor mici, în special celor de la cele trei grădinițe, elevilor din clasele 1–4 și persoanelor vârstnice, în limita posibilităților. Anul acesta, dacă resursele ne vor permite, ne vom strădui ca de Paște să aducem bucurie tuturor copiilor înscriși în învățământul preșcolar și primar din comună, până la nivelul liceului. Bucuria fiecăruia contează, însă grija noastră cea mai mare este pentru bătrânii care nu au aparținători.
La nivelul comunei, avem în implementare un serviciu integrat, așa cum este denumit proiectul, care se adresează atât copiilor, cât și persoanelor vârstnice. Echipa proiectului include psihologi, logopezi și mediatori școlari, care vor fi angajați și plătiți timp de cinci ani din fondurile alocate de Uniunea Europeană. Serviciul este implementat de o echipă mixtă, care include colegi de la Serviciul de Asistență Socială al Primăriei Cumpăna, precum și reprezentanți ai grădinițelor și școlilor din comună.
Comuna Cumpăna are o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară, al cărei președinte este preotul paroh de la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, Ion Soare. I-am cooptat în această echipă de lucru având în vedere cantina socială care funcționează din 2001 în curtea bisericii. De-a lungul anilor, am pornit de la o mică bisericuță și, împreună am transformat-o și modernizat-o astfel încât să poată oferi mese pentru până la 75 de persoane. Uneori, masa zilnică este livrată și acasă bătrânilor fără aparținători.
Trebuie să rețineți că la nivelul comunei avem acreditat serviciul de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, prin serviciul nostru de asistență socială, pe care ne dorim să-l dezvoltăm pe cât posibil, în funcție de resursele financiare disponibile.
Din păcate, a fost nevoie să apelăm și la copiii care locuiesc la Constanța sau în alte localități, pentru a se întoarce sau a asigura îngrijirea părinților, fie direct, fie prin plata cuiva care să aibă grijă de ei.
7. Ce mesaj transmiteți locuitorilor comunei Cumpăna?
Doar împreună putem depăși toate greutățile. Noi, administrația publică locală, împreună cu locuitorii comunei Cumpăna, muncind și valorificând ceea ce realizăm, vom reuși să lăsăm copiilor noștri o moștenire curată și de care să fim demni. Această moștenire înseamnă investiții: atragerea de investitori în comună, care să aducă magazine și servicii.
Astfel, aceste servicii comerciale, lăsând la o parte existența agenților economici mici, sunt esențiale. Chiar și cei mai mari, care au peste 40 de angajați, contribuie la viața comunității. S-a demonstrat că înființarea unui magazin Penny în comuna Cumpăna nu a afectat micii comercianți. Aceștia vor continua să existe, și le mulțumesc pentru că oferă servicii importante locuitorilor comunei.
Citește și:
FOTO După 11 ani de eforturi ale primăriei, azi a fost deschis nodul rutier Cumpăna A4 – DN39E
