FOTO VIDEO Pe fațada clădirii Cazinoului din Constanța a fost montată inscripția Cazino Comunal. Cine a fost folosit prima dată expresia și ce semnificație are

Lucrările de consolidare și restaurare la Cazinoul din Constanța, o emblemă a arhitecturii Belle Époque și un monument istoric de o importanță deosebită pentru patrimoniul cultural al României, sunt pe ultima sută de metri.

Zi de zi, zeci de muncitori lucrează de zor pentru a finaliza lucrările, în această vară.

Sute de turiști admiră zilnic frumusețea clădirii emblematice a Constanței.

Recent, pe fațada clădirii a fost montată inscripția „Casinoul Comunal”, imagine care nu pare să fie pe placul celor nu cunosc semnificația acestei sintagme.

Expresia „Casinoul Comunal” îi aparține fostului prefect al județului Constanța, Scarlat Vârnav ( 25 aprilie 1902 – 28 decembrie 1904 și în perioada 12 martie 1907 – 1 decembrie 1909) care vorbea în 1899 despre necesitatea construirii unui nou Cazinou – „actuala șandrama, poreclită Cazinoul Comunal” („Constanța”, 5 mai 1902).

Este important de reținut că pe parcursul mandatului său de prefect, Scarlat Vârnav a construit 117 școli, 42 de biserici, două spitale, zeci de primării noi și s-au inaugurat: Palatul administrativ, Palatul Regal și Palatul de Justiție, a fost construit bulevardul «Elisabeta», primul bulevard din Constanța și Cazinoul din Constanța.

Conform Encyclopédie Universelle du XX-e siècle (III, Paris), cuvântul „CAZINO” provine din italianul „casino”, care este un diminutiv pentru „casă”, în sensul de casă de la ţară. Era un stabiliment de jocuri, lecturi, conversaţie și în secolul XVIII se scria „casin”.

Cazinoul oraşelor balneare este o creaţie a secolului XIX, fiind situat în mijlocul unor grădini şi oferind vizitatorilor restaurant, cafenea, salon de conversaţie, de lectură, de jocuri, săli de biliard, sală de bal şi de concerte şi chiar de teatru.

Cele mai renumite erau cele de la Biarritz și Trouville, pe litoralul atlantic al Franței, şi Monte Carlo (Monaco), ultimul fiind renumit pentru jocurile de noroc. Majoritatea cazinourilor sunt construite de primărie, unele fiind înfiinţate de societăţi financiare.

Primul Cazinou a fost construit din paiantă în 1880 de Compania britanică „Danube and Black Sea Ralway Co. Ltd.”, care construise calea ferată Constanța-Cernavodă în perioada 1857-1860, pe baza concesiunii acordată de sultan.

Era „o casă de cură” situată pe scara care cobora la sediul Căpităniei Portului și avea o sală pentru baluri, concerte și piese de teatru.

Șubrezenia construcției a dus la realizarea de reparații în 1888 (C. Șerban, 1983).

În cele din urmă, în 1902 clădirea a fost demolată și a fost construit celui de-al doilea Cazinou din paiantă și lemn. Acesta era deschis întreg anul, găzduind baluri mascate, jocuri de noroc, fanfara militară, concerte, piese de teatru (Gh. Vecerdea, 1990). A funcționat până în 1910, când a fost demolat. („Monitorul Județului Constanța”, 29 mai 1910).

Ideea construirii Cazinoului

Necesitatea construirii unui nou Cazinou a fost subliniată încă din 1899 de Scarlat Vârnav, care se referea la „actuala șandrama, poreclită Cazinoul Comunal” („Constanța”, 5 mai 1902).

Ideea a fost reluată, în cadrul unui plan mai amplu, la 4 ianuarie 1903 de primarul liberal Christea Georgescu (ianuarie 1903 – septembrie 1904), în discursul de instalare în funcție ținut în Consiliul Comunal (Monitorul Oficial al Comunei Urbane Constanța, 19 ianuarie 1903).

Edilul anticipa o investiție de 150.000 lei pentru Cazinou. Aspectul financiar a fost rezolvat în februarie, când, în baza legii aprobate de Camera Deputaților, orașul Constanța a fost autorizat să ia un împrumut general de 1.000.000 lei, pe 40 de ani, de la Casa Creditului Județean. Primarul și prefectul Scarlat Vârnav (1902-1904) au fost elogiați de presa locală pentru contribuția avută la inițierea legii („Constanța”, 27 februarie 1903).

Consiliul Comunal fusese ofertat pentru construcția Cazinoului, împreună cu Hala și Abatorul, de către arhitecții Daniel Renard din Constanța și Dumitru Maimarolu (1859-1926) din București.

În ședința din 17 iunie, a fost acceptată propunerea primarului de alegere a lui Renard pe motivul că proiectantul trebuia „să se afle în permanență în localitate spre a putea fi zilnic consultat până la stabilirea lor [planurilor] definitivă, să fie apoi în măsură să privegheze tot zilnic executarea lucrărilor, (…)”. („MOCUC, 27 iunie 1903).

În 1903, prefectul Vârnav îi încredințase lui Daniel Renard conducea șantierelor Palatului Administrativ, Palatului Administrativ și Palatului Regal.

Cazinoul a fost inaugurat la 15 august 1910, în prezența oficialităților în frunte cu principele moștenitor Ferdinand și Ionel Brătianu, președintele PNL, a unui sobor de preoți și a unui numeros public.

La sfârșitul sezonului estival 1911, revista bucureșteană „Ilustrațiunea română” descria cu încântare despre Cazino, concluzionând că imobilul trebuia mărit:

„O clădire fantastică, cochetă… ce se ridică pe ţărm, prelungindu-şi o terasă largă până în Mare.

E Cazinul comunal. O podoabă arhitectonică, de o concepţie stranie, răscolitoare.

Construit de municipalitatea Constanţei, Cazinoul este un local de viaţă şi petreceri, menit să atragă vizitatori.

Catul de sus e alcătuit dintr-o vastă sală de spectacole, unde se dau baluri, concerte şi reprezentaţii teatrale (… trupa lui Davila). Sala, semi-rondă are în fund o scenă foarte spaţioasă, iar acustica este excelentă.

La sală duce o vastă scară, cu trepte de piatră şi cu stâlpi de mozaic, de un aspect impunător. Mai ales noaptea când sunt aprinse sutele de globuri electrice – ce scânteiază prin geamuri – aspectul sălii şi a scării este feeric … Alături de sală, spre Mare se află terasa de sus, cimentată, care serveşte mai mult drept pistă de skating…. Coborând la parter remarci terasa care înconjoară Cazinoul pe două laturi, amândouă spre mare … Două orchestre aşezate la ambele capete ale vastei terase + una municipală sub conducerea maestrului Strauss, cealaltă particulară, a Cazinoului – nu mai contenesc cântând… vizitatorii au la dispoziţie un bufet delicios.

De partea cealaltă a Cazinoului, spre cele două bulevarde [Elisabeta și Carol I], se află o terasă cu vaste colonade, unde administraţia Cazinului serveşte masa… 3 lei prânzul, 4 lei cina. Bucătărie franceză, serviciul: table d`hôte [preț fix]. La mijloc, între ambele terase se află sălile propriu zise ale Cazinoului, unde sunt instalate administraţia…,şi sălile de joc… Se resimte … lipsa unei săli de lectură… părerea tuturor vizitatorilor este că Cazinoul este prea mic şi va trebui mărit. Experienţa anului acesta a dovedit cu prisosinţă această necesitate.”

 

Casinoul Constanța a fost închis pentru public în 2008.

Lucrările de reabilitare și consolidare au început abia în ianuarie 2020, după mai mulți ani de amânări birocratice, timp în care clădirea Cazinoului s-a degradat considerabil.

Compania bucureșteană Aedificia Carpați SA este antreprenorul general al lucrărilor de reabilitare, consolidare și modernizare a Cazinoului din Constanța, în urma contractului semnat la finele anului 2019 cu Compania Națională de Investiții SA.

Lucrările de la Cazino sunt întreprinse de Aedificia Carpați SA, alături de Remon Proiect SRL, Profesional Construct Proiectare SRL, Tehnoinstal SRL, precum și Construcții Erbașu SA (pentru lucrările suplimentare).

Foto Cazino Constanța: Vederi Biblioteja Județeană „I.N.Roman”

Citește și:

Istoria Dobrogei: Cazinoul din Constanța, de la idee la emblemă a orașului de la malul mării