„Orașul de 15 minute”, conceptul care restrânge libertatea individului. Ce presupune acesta și de ce este contestat

Pentru că zi de zi pierdem ore bune în trafic, Comisia Europeană a elaborat o strategie care are la bază conceptul unui urbanist columbian, profesor arhitect la Universitatea Sorbona din Paris, care a prezentat pentru prima oară ideea ”orașului de 15 minute”, în 2016. În România există un proiect de lege care face referire la teoria lui Moreno și care deja a intrat în circuitul legislativ. Dacă va trece de Parlament, ar implica în viitor construirea de centre urbane după anumite reguli și restructurarea celor existente.

De-acum, ceea ce era numită „teoria conspiraţiei” pare să devină în realitate în România.

Un „proiect de Lege privind mobilitatea urbană durabilă„, PL-x nr. 47/2023, iniţiat de Guvernul Nicolae Ciucă urmăreşte să instituie un control total al statului asupra modului în care cetăţenii se deplasează în oraşe, ba chiar şi asupra spaţiului de locuit şi numărul de rezidenţi la hectar.

Proiectul a fost pus în circuitul parlamentar şi adoptat de Senat în februarie 2023.

De atunci și până la acest moment a obținut avizele mai multor comisii: Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia pentru industrii şi servicii și Comisia juridică de disciplină şi imunităţi.

În 5 aprilie 2023, Proiect de Lege a fost trimisă pentru raport suplimentar la: Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru transporturi şi infrastructură, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Ce spune Proiectul de lege

Proiectul de lege  expune, chiar de la Capitolul 1, principiile care stau la baza acestui act.

Printre acestea, la art.4, la punctul f) găsim „încurajarea utilizării transportului alternativ în detrimentul autovehiculelor personale”, iar la punctul e ) „dezvoltarea orientată spre transport public – corelarea modalităţilor de transport cu densitatea urbană”.

Pentru a se pune în practică aceste „principii”, prin lege se instituie Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).

Conform acestei legi, PMUD va deveni obligatoriu, în România, încă din 2026.

Când se va elibera PMUD pentru fiecare oraş în parte, „planificatorii” vor avea în vedere o serie de „direcţii”, între care eliminarea maşinilor personale este reliefată foarte clar. Astfel, una dintre direcţii este „promovarea mijloacelor de transport alternative şi integrarea lor cu transportul public pentru reducerea poluării mediului”.

De asemenea, tot în registrul transformării mersului cu maşina într-un coşmar se încadrează şi „redistribuirea spaţiului străzii prin împărţirea echitabilă a acestuia între transportul individual motorizat, transportul public şi transportul nemotorizat”. Practic, şoseaua va fi împărţită echitabil de către maşini, transportul în comun şi maşinile personale.

Mobilitatea cu emisii zero în transportul rutier

O altă direcţie pe care o urmăreşte legea este „mobilitatea cu emisii zero în transportul rutier”. Cu alte cuvinte, eliminarea maşinilor cu motoare clasice şi înlocuirea cu cele cu motoare electrice.

„Planificatorii” de stat trebuie să se asigure de existenţa „unei reţele de trasee accesibile, sigure, directe, coezive, atractive şi confortabile pentru pietoni şi persoanele care se deplasează cu bicicleta către staţii de cale ferată, noduri intermodale şi staţii de transport public, precum şi către dotările şi echipamentele publice din teritoriu”.

De altfel, o direcţie clară este „dezvoltarea infrastructurii, dotărilor şi serviciilor pentru mersul cu bicicleta”

O altă direcţie este aceea de a reduce spaţiile de parcare/staţionare, pentru „creşterea numărului de utilizatori pentru modurile de transport prietenoase cu mediul în detrimentul celor poluante”.

Scăderea numărului de autovehicule la 1000 de locuitori

Astfel, printre reperele PMUD-ului este menţionat, explicit, „scăderea numărului de autovehicule la 1.000 de locuitori”.

Practic, totul se va face pentru a călători cât mai puţin, cât mai aproape de casă şi dacă, totuşi, veţi avea această îndrăzneală, să o faceţi cu transportul în comun.

Acest obiectiv se desprinde clar, citind care sunt ceilalţi „factori” de care trebuie să ţină cont planificatorii, după cum urmează:

– prioritizarea transportului public;

– repartiţia modală a deplasărilor;

– disponibilitatea şi gestiunea digitală a locurilor de parcare;

– micşorarea distanţei şi duratei călătoriilor.

Această lege nu se opreşte doar la transport, ci urmăreşte să controleze inclusiv spaţiile de locuit, dar şi densitatea populaţiei, la hectar.

Pentru o Dezvoltare Orientată spre Transportul Public (DOT), o formă elegantă de a spune – impunerea transportului în comun în defavoarea maşinii personale, legea oferă şi nişte „principii” pentru cei care vor realiza planurile.

Astfel, „reducerea dependenţei de autovehicule personale prin transport accesibil, rapid, predictibil, sigur şi cu frecvenţă şi capacitate adecvată”. Cu alte cuvinte fiecare cetăţean va fi dependent doar de serviciile de transport oferite de stat.

Cetăţenii trebuie „stimulaţi” să utilizeze „transportul public, mersul pe jos şi bicicleta” prin „introducerea unor taxe de parcare şi reducerea volumului de parcări pentru autovehicule”.

Legea practic urmăreşte să ne reducă mobilitatea, prin „reducerea necesarului de deplasare şi activarea spaţiilor publice pe tot parcursul zilei prin promovarea unui mix de utilizări rezidenţiale şi nerezidenţiale”.

Legea urmăreşte „reutilizarea terenurilor urbane existente pentru a încuraja locuirea în apropierea locurilor de muncă, a şcolilor, a serviciilor şi altor destinaţii, în scopul reducerii timpilor de deplasare şi emisiilor”.

Practic, se pune în practică utopia numită „Oraşe de 15 minute”.

Totodată, în cuprinsul ei legea anunţă „instituirea zonelor cu emisii scăzute”. Prin zone cu nivel scăzut de emisie (ZNSE) se înţelege zona delimitată de către autoritatea publică locală în cadrul căreia se instituie restricţii pentru accesul autovehiculelor în vederea îmbunătăţirii calităţii aerului.

Sursa: www.cdep.ro / www.bzb.ro