Procesul de peste 4 milioane de euro al Primăriei Mangalia, în stand by până la soluționarea cererii de STRĂMUTARE

Administrație locală
Emoții mari în procesul în care Primăria Mangalia a fost dată în judecată pentru o sumă ce echivalează cu circa 4,06 milioane de euro, la cursul actual.
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au amânat cazul pentru ca cererea de strămutarea a cazului să aibă timp să fie analizată de instanța supremă.
În speță, este vorba despre acțiunea deschisă de Callatis Therm SA, fosta firmă de termoficare din Mangalia, în contradictoriu cu primăria, dar și cu Consiliul Local, la mijlocul litigiului fiind suma de 20.226.132,30 de lei.
Cele circa 4,06 milioane de euro reprezintă bani pe care societatea îi solicită de la municipalitatea cu titlul de diferențe de penalități de întârziere calculate la sumele datorate pentru bunurile achiziționate de Primăria Mangalia de la Callatis Therm printr-un contract din 2012.
Discuțiile se poartă în dosarul 5751/118/2022*, aflat pe rolul Secției a II-a Civile, de insolvență și litigii cu profesioniști și societăți a Curții de Apel Constanța, cauza fiind în stadiul de rejudecare.
La ultima înfățișare, judecătorii au dat curs solicitărilor de amânare a procesului venite din partea părților, pentru ca între timp Curtea Supremă să poată analiza cererea de strămutare a procesului formulată de Callatis Therm SA.
Noul termen în procesul cu Primăria Mangalia a fost stabilit pentru data de 30 aprilie 2025, de la ora 10.30, urmând ca, între timp, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție să analizeze, pe 8 aprilie 2025, cererea de strămutare.

Conform datelor oficiale, dosarul 594/1/2025, ce vizează cererea de strămutare, va fi analizat la data de 8 aprilie 2025 de către judecătorii

Dosarul a cărei strămutare se cere se află în rejudecare la Curtea de Apel Constanța, în urma unei decizii luate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în cursul anului 2024, instanța supremă hotărând să admită recursul declarat de Callatis Therm SA și să trimită dosarul înapoi la Constanța, pentru a fi rejudecat apelul companiei de termoficare.
În primă instanță, de altfel, Tribunalul Constanța hotărâse să respingă integral acțiunea deschisă de societatea de termoficare în contradictoriu cu primăria și CL Mangalia, ca nefondată.

Ce vrea Callatis Therm SA de la Primăria Mangalia
Potrivit Hotărârii 288/2023 a Tribunalului Constanța, care, de altfel, este analizată acum, în rejudecare, de Curtea de Apel și pentru care Callatis Therm SA solicită strămutarea procesului, la mijlocul litigiului se află o sumă ce echivalează cu 4,06 milioane de euro, la cursul actual, bani pe care compania de termoficare îi solicită de la Primăria Mangalia și Consiliul Local.
Astfel, conform sursei citate, Callatis Therm SA a solicitat obligarea celor două pârâte, respectiv, Primăria Mangalia și Consiliul Local, „la plata sumei de 20.226.132,30 de lei şi a cheltuielilor de judecată efectuate în proces“.
Banii ar reprezenta diferențe de penalități de întârziere pentru sumele datorate de municipalitatea din Mangalia către societatea de termoficare pentru bunurile achiziționate de la aceasta din urmă printr-un contract din 2012.
De ce a respins Tribunalul acțiunea
Pe parcursul procesului, avocații municipalității au arătat, iar instanța a reținut faptul că ar fi fost achitate către compania de termoficare sumele stabilite în cadrul unor procese anterioare în legătură cu perfectarea contractului de vânzare bunuri din 2012.
Judecătorii de la Tribunalul Constanța au spus, în motivarea hotărârii nefavorabile Callatis Therm SA că „admiterea soluţiei contrare ar duce la o soluţie absurdă, ca pentru creditor să fie mai avantajoasă neexecutarea contractului decât executarea lui“.
Conform instanței, „prin urmare, principiul forţei obligatorii a contractului, consacrat prin art. 1270 Cod Civil, trebuie examinat şi interpretat în strânsă legătură cu solidarismul contractual şi cu buna-credinţă la încheierea şi executarea contractului, întrucât esenţa acestuia este alcătuită nu numai din voinţa părţilor contractante, ci şi din interesul contractual al fiecăreia dintre ele“.
Tribunalul Constanța a conchis astfel că „în raport de evoluţia litigiilor dintre părţi, de câştigul patrimonial net înregistrat de societatea creditoare prin încasarea integrală a preţului vânzării – 4.383.209,05 lei şi a unor penalităţi de întârziere percepute pentru neplata la scadenţă a unei părţi din rata a doua din preţ (2.706.015,34 de lei), care depăşeşc la data pronunţării prezentei hotărâri nivelul de 9.439.479,68 de lei, reiese cu evidenţă că penalitatea de 0,5 % este vădit excesivă, faţă de prejudiciul ce putea fi prevăzut – în mod real – de către părţi, la încheierea contractului“.
Așa cum am precizat, însă, această hotărâre a fost ulterior atacată de reprezentanții Callatis Therm SA la Curtea de Apel, dar apelul companiei de termoficare a fost respins.
Decizia Curții de Apel a fost mai departe atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a admis recursul Callatis Therm SA și a decis rejudecarea, în faza de apel, a procesului cu Primăria Mangalia și Consiliul Local.
Acum, Callatis Therm SA solicită strămutarea acestui proces.
În acest întreg context, rămâne de văzut care va fi decizia Curții Supreme cu privire la cererea de strămutare, dar și ce hotărâre se va lua în urma judecării apelului companiei de termoficare.
Cifrele Callatis Therm SA, companie ce a dat în judecată Primăria Mangalia și Consiliul Local
Potrivit listafirme.ro, platformă consultată pe 16 martie 2025, Callatis Therm SA a fost înființată în anul 2002, are sediul social în Mangalia, pe strada Vasile Pârvan, nr. 13 și se ocupă în principal de furnizarea de abur și aer condiționat.
Compania este deținută de C&C Wealth Management SRL (asociați Simion Nikitas Adrian și Mircea Zăgăneanu), Intertherm SRL (asociat Mircea Zăgăneanu) și Consiliul Local Mangalia.
Firma se află în insolvență.
În 2023, Callatis Therm SA a declarat un angat, pierderi 5.191.001 lei, datorii 7.218.941 de lei și cifra de afaceri zero.

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:







