Reforma care pune pe jar comunele mici din județul Constanța! Primarii resping comasarea: De ce începem întotdeauna cu cei mici?
Administrație locală
Reorganizarea administrativ-teritorială propusă la nivel central, care ar putea duce la comasarea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, stârnește nemulțumiri în administrațiile locale din județul Constanța. Zece comune se află în această situație, potrivit datelor ultimului recensământ, iar primarii acestora avertizează că o astfel de măsură, aplicată exclusiv în funcție de numărul populației, ar putea afecta grav comunitățile rurale, investițiile și accesul cetățenilor la serviciile publice.
Ziarul Amprenta a stat de vorbă cu 8 din cei 10 primari vizați pentru a afla cum privesc reforma propusă de PSD, ce ar însemna pentru localitățile pe care le conduc și ce soluții consideră că ar trebui luate în calcul.
Răspunsurile au scos la iveală o poziție comună: niciunul dintre primarii intervievați nu susține comasarea comunelor doar pe criteriul demografic. Aceștia cer o analiză individuală a fiecărei unități administrativ-teritoriale, care să țină cont de venituri, suprafață, capacitate de autofinanțare, investiții și, mai ales, de nevoile locuitorilor.
În timp ce unii primari avertizează că localitățile lor riscă să fie abandonate administrativ și să ajungă din nou în situația de dinaintea reînființării, cum este cazul comunei Grădina, alții susțin că administrațiile care se pot autofinanța nu ar trebui desființate doar pentru că au o populație redusă.
Consultarea cetățenilor și păstrarea identității comunităților sunt alte argumente invocate de edili.
De ce se opun primarii comasării, ce alternative propun și care sunt temerile lor privind viitorul satului românesc? Aflați din declarațiile primarilor comunelor Dumbrăveni, Vulturu, Grădina, Horia, Saraiu, Siliștea, Cerchezu, Fântânele, Târgușor și Gârliciu, precum și din punctul de vedere al administratorului public al județului Constanța, Ionela Costache.
Potrivit datelor ultimuluu recensământ demografic, la nivelul județului Constanța sunt 10 localități care au sub 1.500 de locuitori din totalul celor 70 de localități (6 primari PSD, 3 primari PNL, 1 primari USR).
- Dumbrăveni – 453 locuitori – primar PNL – Luminița Șandru;
- Vulturu – 679 locuitori – primar PSD – Eugen Berbec;
- Grădina – 940 locuitori – primar PSD – Gabriela Iacobici;
- Horia – 942 de locuitori – primar PNL – Nicolae Ioniță;
- Saraiu – 1.082 locuitori – primar PSD – Dorinela Irimia;
- Siliștea – 1.185 locuitori – primar PSD – Mihai Soare;
- Cerchezu – 1.256 locuitori – primar PSD – Dumitru Chelaru;
- Fântânele – 1.368 locuitori – primar USR – Niculina Ciobanu;
- Târgușor – 1.375 locuitori – primar PSD – Mădălina Negru;
- Gârliciu – 1.376 locuitori – primar PNL – Anica Tufă;
Luminița Șandru, primarul comunei Dumbrăveni: „Fiecare comunitate trebuie analizată în funcție de realitățile din teren. Nu putem lua decizii doar pe baza unor cifre”
Primarul comunei Dumbrăveni, Luminița Șandru, consideră că reorganizarea administrativ-teritorială trebuie abordată cu atenție, de la o comunitate la alta, fără aplicarea unor criterii generale care să nu țină cont de particularitățile fiecărei localități. Edilul recunoaște că există comune mici care au nevoie de sprijin pentru a putea accesa finanțări și pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale locuitorilor, însă atrage atenția că eventualele comasări trebuie analizate prin prisma beneficiilor reale pentru cetățeni.
„Am întâlnit în țară comune mici și foarte mici care nu au reușit să acceseze finanțări în mod individual, iar condițiile de trai ale oamenilor de acolo sunt dificile. Vorbim despre comunități care, din cauza reliefului, a poziționării geografice sau a lipsei oportunităților economice, nu prezintă un interes suficient pentru dezvoltarea unor activități economice. Consider că aceste comune au nevoie de susținere și de sprijin din partea unor comune mai mari, pentru a putea beneficia de servicii și oportunități de dezvoltare”, a explicat primarul.
În ceea ce privește situația financiară a comunei Dumbrăveni, Luminița Șandru spune că administrația locală are nevoie, în prezent, de un anumit sprijin pentru acoperirea cheltuielilor administrative, însă perspectivele de dezvoltare sunt încurajatoare. Două parcuri fotovoltaice urmează să fie dezvoltate în perioada următoare, investiții care vor genera venituri importante la bugetul local prin impozite. Totodată, exploatarea carierei de piatră va asigura materiale pentru întreținerea aleilor și va aduce venituri suplimentare din redevențe.
Edilul atrage însă atenția că economiile realizate printr-o eventuală comasare trebuie puse în balanță cu efectele asupra comunității, mai ales în condițiile în care primăria Dumbrăveni funcționează cu un aparat administrativ redus.
„Aceste investiții sunt importante pentru viitorul comunității noastre. Consider însă că eventualele economii administrative obținute prin comasare trebuie analizate în raport cu beneficiile reale pentru populație. Cu doar cinci funcționari publici, trebuie să ne întrebăm dacă economia realizată ar justifica o asemenea reorganizare”, a subliniat Luminița Șandru.
În opinia primarului, dacă reorganizarea administrativ-teritorială va deveni o certitudine, deciziile nu ar trebui luate exclusiv la nivel central, pe baza unor indicatori financiari sau demografici. Aceasta consideră că fiecare județ are particularitățile sale, iar consiliile județene cunosc cel mai bine potențialul, specificul și importanța localităților din teritoriu.
„Consider că fiecare zonă și fiecare județ au particularitățile lor. Consiliile județene cunosc cel mai bine potențialul, specificul și importanța fiecărei comune, precum și realitățile din teritoriu. Din acest motiv, cred că eventualele comasări ar trebui analizate și hotărâte la nivel județean, de către consiliile județene, în consultare și colaborare cu primarii localităților implicate. Deciziile trebuie să țină cont de situația concretă a fiecărei comunități, nu să fie luate exclusiv pe baza unor indicatori financiari sau a unor calcule făcute la nivel central”, a declarat primarul comunei Dumbrăveni.
Un alt aspect important semnalat de Luminița Șandru este riscul ca o eventuală mutare a administrației în altă localitate să afecteze proiectele aflate în derulare și să îngreuneze accesul comunității la serviciile publice. Primarul avertizează că lipsa unei implicări directe și constante în monitorizarea investițiilor, precum și eventualele întârzieri administrative, ar putea pune în pericol inclusiv finanțările deja obținute.
Luminița Șandru, Dumbraveni
„Oamenii din comuna Dumbrăveni ar risca să piardă, în primul rând, continuitatea și atenția necesare proiectelor aflate în prezent în implementare. Avem încă mult de muncă și numeroase investiții de dus la bun sfârșit. Lipsa unei implicări directe și constante în urmărirea lucrărilor, precum și întârzierile administrative care ar putea apărea în urma unei reorganizări, pot afecta implementarea proiectelor și, în final, pot duce chiar la pierderea finanțărilor obținute.
Dincolo de distanța până la noul sediu al administrației, cel mai important risc este ca problemele și nevoile comunității noastre să nu mai beneficieze de aceeași atenție”, a explicat edilul.
Întrebată dacă a fost consultată până acum cu privire la această posibilă reformă, Luminița Șandru spune că are aceeași impresie pe care o au și alți primari din județ: discuțiile se poartă la nivel central, fără ca reprezentanții administrațiilor locale să fie implicați suficient.
„Am exact aceeași impresie. Până în acest moment, nimeni nu m-a întrebat cum văd această situație din perspectiva realităților de aici, de la firul ierbii. Consider că primarii, fiind cei care cunosc direct problemele comunităților și nevoile oamenilor, ar trebui consultați înainte de luarea unor decizii care le pot schimba radical viitorul administrativ”, a afirmat aceasta.
În ceea ce privește posibilitatea unei reorganizări obligatorii, primarul comunei Dumbrăveni a precizat: „În cazul în care o astfel de reorganizare ar deveni obligatorie, comuna cu care Dumbrăveni ar putea forma o structură administrativă comună este comuna Independența”, a precizat Luminița Șandru.
Gabriela Iacobici, primarul comunei Grădina: „Am mai trecut printr-o desființare și o reînființare. Nu vrem să ajungem din nou cu satele în ruină!”
Primarul comunei Grădina, Gabriela Iacobici, respinge categoric ideea comasării localităților pe criteriul numărului de locuitori și avertizează că o asemenea măsură ar putea avea consecințe grave asupra comunităților rurale.
Edilul spune că localitatea pe care o conduce a mai trecut printr-un proces de desființare și reînființare administrativă, experiență care a lăsat în urmă clădiri publice distruse, infrastructură degradată și o populație afectată de migrația către orașe.
„Pentru comuna Grădina, comasarea nu va fi un lucru bun. Noi am mai trecut printr-o desființare și o reînființare și știm foarte bine ce a însemnat acest lucru. Când ne-am reînființat, nu mai aveam aproape nimic în comună. Căminele culturale erau distruse, aveau geamurile sparte, dispensarul era dărâmat, gardurile de la cimitire și de la cămine erau într-o stare deplorabilă. Totul era o ruină. În acea perioadă, foarte mulți oameni au migrat către oraș, iar noi am rămas cu o populație mai mică. Am muncit să reconstruim și să punem lucrurile la punct, iar acum, dacă se va face din nou comasarea, riscăm să ajungem în aceeași situație, cu sate lăsate de izbeliște.”, a declarat Gabriela Iacobici.
Edilul consideră că numărul populației nu poate reprezenta singurul criteriu pentru o reorganizare administrativ-teritorială și susține că trebuie luate în calcul suprafața comunelor, veniturile proprii și capacitatea acestora de a-și susține cheltuielile. În acest sens, primarul oferă chiar exemplul comunei pe care conduce, care administrează aproximativ 9.700 de hectare, nu are datorii și își acoperă cheltuielile de funcționare din venituri proprii.
„Nu consider că numărul de locuitori este un criteriu suficient pentru o asemenea măsură. Trebuie să se țină cont și de suprafața teritorială a comunelor, de veniturile pe care le realizează și de capacitatea lor de autofinanțare. Comuna Grădina are aproximativ 9.700 de hectare, nu are datorii și își susține cheltuielile din veniturile proprii. Noi nu solicităm bani de la stat pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare”, a subliniat primarul.
Un alt argument invocat de Gabriela Iacobici vizează accesul locuitorilor la serviciile administrației publice, în special în condițiile în care multe comunități rurale se confruntă cu îmbătrânirea populației, iar o parte dintre cetățeni nu sunt familiarizați cu serviciile digitale. În opinia sa, îndepărtarea sediului primăriei de comunitate ar îngreuna accesul oamenilor la serviciile de care au nevoie.
„În plus, trebuie să ne gândim la oamenii din mediul rural, la populația îmbătrânită, la cei care nu știu să folosească digitalizarea și care au nevoie de serviciile primăriei aproape de casă. Oamenii au nevoie de primărie, iar desființarea acesteia ar însemna îndepărtarea administrației de cetățeni.
Eu nu văd ce economie semnificativă s-ar face prin desființarea unor comune care au puțini angajați și care se gospodăresc singure. Mai mult, trebuie să se țină cont și de contribuția acestor comunități la bugetul național. Avem suprafețe mari de teren agricol, iar banii proveniți din activitatea economică nu rămân în totalitate la nivel local”, a explicat edilul.
În final, primarul comunei Grădina avertizează că o reorganizare făcută fără o analiză individuală a localităților riscă să afecteze dezvoltarea satului românesc.
Gabriela Iacobici spune că nu poate susține o asemenea măsură fără consultarea directă a cetățenilor și consideră că aceștia trebuie să aibă ultimul cuvânt în privința viitorului comunității în care trăiesc.
„Din punctul meu de vedere, această reorganizare riscă să afecteze satul românesc. Dacă vrem să facem reformă, trebuie să analizăm foarte bine situația fiecărei comunități și să ținem cont de realitățile din teren. Eu nu voi fi de acord cu o asemenea măsură decât dacă vor fi consultați locuitorii. Dacă oamenii vor dori un referendum, acesta trebuie organizat. Nu putem lua decizii care afectează comunități întregi fără să îi întrebăm pe cei care trăiesc acolo”, a conchis Gabriela Iacobici.
Primarul comunei Gârliciu, Anica Tufă: „Comunele nu sunt cifre într-un tabel! Comunitățile rurale trebuie sprijinite, nu desființate!”
Primarul comunei Gârliciu, Anica Tufă, se opune comasării sau desființării comunelor pe baza unui prag numeric al populației și consideră că o asemenea măsură ar putea afecta și mai mult comunitățile rurale, deja confruntate cu depopularea, îmbătrânirea populației și accesul dificil la servicii publice.
Edilul susține că numărul locuitorilor nu poate reprezenta singurul criteriu pentru reorganizarea administrativ-teritorială și atrage atenția că oamenii din comunele mici au aceleași drepturi și nevoi ca cei din marile orașe. În opinia sa, soluția nu este desființarea administrațiilor locale, ci sprijinirea acestora prin investiții, infrastructură, servicii medicale și educaționale și oportunități care să îi determine pe tineri să rămână în mediul rural.
„Comunele nu sunt cifre într-un tabel! Comunitățile rurale trebuie sprijinite, nu desființate!
În contextul discuțiilor de la nivel central privind posibilitatea comasării comunelor cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori, din punctul meu de vedere, nu susțin desființarea sau comasarea administrativă a comunelor doar pe baza unui prag numeric al populației.
România rurală se confruntă deja cu probleme profunde: îmbătrânirea populației, depopularea, migrația tinerilor, lipsa locurilor de muncă și accesul tot mai dificil la servicii publice. Dar oare soluția pentru aceste probleme este să desființăm administrațiile locale care sunt cel mai aproape de oameni?
Oamenii nu sunt cifre într-un tabel și comunele nu sunt simple unități de calcul bugetar!
În spatele fiecărei comune sunt oameni, familii, copii, vârstnici, tradiții, istorie și identitate. Sunt oameni care au nevoie de un primar aproape de ei, de o primărie accesibilă, de cineva care să le cunoască problemele și să le răspundă atunci când au nevoie.
Un cetățean dintr-o comună mică are aceleași drepturi și aceleași nevoi ca un cetățean dintr-un oraș mare. Nu putem accepta ideea că, pentru că sunt mai puțini, oamenii din comunitățile mici trebuie să aibă mai puțin acces la administrație și la servicii publice.
Dacă o comună are o populație redusă, răspunsul nu ar trebui să fie desființarea ei, ci sprijinirea acesteia. Avem nevoie de investiții, de infrastructură, de servicii medicale și educaționale, de oportunități pentru tineri și de politici publice care să încurajeze oamenii să rămână în localitățile lor.
Nu putem combate depopularea prin desființarea administrativă a comunităților care se confruntă cu ea!
Mai mult decât atât, orice reorganizare administrativ-teritorială trebuie să țină cont de voința cetățenilor. Oamenii au dreptul să fie consultați și să participe la deciziile care le schimbă viitorul. Ei trebuie să aibă un cuvânt de spus în privința comunității în care trăiesc, nu să afle că alții au hotărât, de la distanță, că localitatea lor nu mai este suficient de mare pentru a exista administrativ.
Dacă obiectivul este reducerea cheltuielilor bugetare, atunci reforma trebuie să înceapă de la vârf, cu o analiză serioasă a întregului aparat administrativ central, inclusiv cu reducerea numărului de parlamentari și eficientizarea instituțiilor centrale. Nu este firesc ca prima soluție pentru economii să fie sacrificarea administrațiilor locale și îndepărtarea deciziei de cetățean.
Nu putem cere mereu sacrificii comunităților mici, în timp ce eficientizarea structurilor de la nivel central rămâne o discuție amânată.
O comună nu înseamnă doar o primărie, un buget și un număr de locuitori. Înseamnă o comunitate care are dreptul să existe, să se dezvolte și să își decidă viitorul.
În calitate de primar, consider că rolul nostru este să apărăm interesele oamenilor, să le reprezentăm vocea și să luptăm pentru dezvoltarea comunităților pe care le conducem, nu să acceptăm ca acestea să fie reduse la simple statistici.
România nu are nevoie de mai puține comunități, ci de comunități mai puternice. Nu are nevoie să desființeze administrațiile locale, ci să le ofere instrumentele necesare pentru a-și îndeplini misiunea.
Comunitățile mici nu trebuie abandonate. Trebuie ajutate să trăiască, să se dezvolte și să aibă un viitor!”, a transmis Anica Tufă, primarul comunei Gârliciu.
Primarul comunei Fântânele, Niculina Ciobanu: „O comună mică nu înseamnă automat o administrație ineficientă”
Primarul comunei Fântânele, Niculina Ciobanu, consideră că reforma administrativ-teritorială trebuie analizată cu responsabilitate, iar o eventuală reorganizare nu ar trebui să aibă la bază exclusiv numărul de locuitori, ci și situația financiară, investițiile și capacitatea fiecărei administrații de a se susține și de a asigura dezvoltarea comunității.
Primar Niculina Ciobanu
Edilul face, totodată, o precizare privind numărul populației comunei Fântânele, arătând că localitatea nu se încadrează, în realitate, sub pragul de 1.500 de locuitori. Potrivit datelor Direcției pentru Evidența Persoanelor, comuna avea 1.611 locuitori în 2021, iar la 1 ianuarie 2026 înregistra 1.567 de locuitori. Potrivit datelor ultimului recensământ al populației da, comuna avea la acel moment – 1.368 de locuitori.
„În calitate de primar al comunei Fântânele, județul Constanța, consider că reforma administrativ-teritorială trebuie analizată cu responsabilitate, ținând cont nu doar de numărul locuitorilor, ci și de capacitatea fiecărei administrații locale de a se susține financiar și de a asigura dezvoltarea comunității.
În primul rând, doresc să fac o precizare importantă privind populația comunei Fântânele. Potrivit datelor Direcției pentru Evidența Persoanelor, în anul 2021 comuna noastră avea 1.611 locuitori, iar la data de 1 ianuarie 2026 avea 1.567 de locuitori. Prin urmare, comuna Fântânele nu se situează sub pragul de 1.500 de locuitori.
Susțin necesitatea eficientizării administrației publice, însă consider că o eventuală comasare nu trebuie decisă exclusiv pe criteriul demografic. O comună mică nu înseamnă automat o administrație ineficientă.
Comuna Fântânele nu are datorii și nu a solicitat niciodată fonduri de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare. Fondurile guvernamentale și europene accesate au fost destinate investițiilor și dezvoltării localității.
Mai mult, administrația locală funcționează fără viceprimar, cu un aparat administrativ format din nouă persoane, dintre care două ocupă posturi exceptate de la măsurile de reducere a personalului: șoferul microbuzului școlar și asistentul medical comunitar.
În ultimii doi ani, comuna Fântânele s-a modernizat vizibil. Am realizat investiții importante în infrastructură, educație, sănătate și în modernizarea clădirilor publice și avem în continuare proiecte aprobate, finanțate din fonduri guvernamentale și europene.
Un alt aspect important este faptul că, datorită parcului eolian existent pe raza comunei, beneficiem de venituri proprii care contribuie semnificativ la dezvoltarea localității.
În ceea ce privește eventualele beneficii ale comasării, acestea ar putea exista dacă s-ar demonstra concret că locuitorii vor beneficia de servicii publice mai bune, de investiții suplimentare și de reducerea cheltuielilor administrative. În lipsa unor astfel de garanții, nu consider că simpla comasare reprezintă o soluție.
Mai mult, nimeni nu ne poate garanta că veniturile generate pe raza comunei Fântânele vor fi reinvestite în aceeași comunitate după o eventuală comasare.
Consider că fiecare localitate trebuie evaluată în funcție de rezultatele administrației, de veniturile proprii, de investițiile realizate și de capacitatea de dezvoltare, nu doar după numărul locuitorilor.
Nu mă opun reformei administrative, dar mă opun unei comasări făcute doar pentru a îndeplini un criteriu numeric, fără a demonstra beneficiile reale pentru cetățeni.
Pentru mine, interesul locuitorilor comunei Fântânele rămâne prioritar. O comunitate care se poate susține financiar, care nu acumulează datorii și care continuă să se dezvolte trebuie sprijinită, nu desființată doar pentru că are un număr redus de locuitori.”, a transmis primarul comunei Fântânele, Niculina Ciobanu.
Nicolae Ioniță, primarul comunei Horia: „Este nevoie de o administrație mai eficientă, dar nu neapărat cu mai puține primării”
Primarul comunei Horia, Nicolae Ioniță, nu este de acord cu posibila reformă administrativ-teritorială în forma discutată în prezent. Edilul consideră că eficientizarea administrației publice nu presupune, în mod obligatoriu, reducerea numărului de primării și atrage atenția că nu au fost prezentate date concrete privind economiile care ar putea fi realizate prin comasarea comunelor.
Acesta avertizează și asupra efectelor pe care o asemenea măsură le-ar putea avea asupra accesului cetățenilor la serviciile administrației locale, în special în condițiile în care digitalizarea nu este încă pe deplin funcțională.
„Nu suntem de acord cu posibila reformă administrativă. Este nevoie de o administrație mai eficientă, dar nu neapărat cu mai puține primării. În primul rând, nu cred că este o necesitate demonstrată. Nu spune nimeni cât se economisește prin această comasare. De ce să urmăm exemplul Poloniei și nu al Franței?
Cert este că cetățenii ar pierde accesul direct și rapid la administrația locală, mai ales când nu există digitalizare complet funcțională.
Se pot face asociații între comune, cu servicii în comun, pentru eficiența cheltuirii banului public. Zone de dezvoltare mai mari, nu zone administrative mai mari!”, a declarat Nicolae Ioniță, primarul comunei Horia.
Primarul comunei Siliștea, Mihai Soare: „Nu putem uni două comune sărace ca să ajungem la o sărăcie și mai mare. Ce câștigă cetățeanul din această reorganizare?”
Primarul comunei Siliștea, Mihai Soare, se declară în favoarea reformei administrative, însă nu susține varianta comasării comunelor în funcție de pragul de 1.500 de locuitori. Edilul consideră că o asemenea reorganizare nu poate fi făcută fără o analiză a situației fiecărei comunități și atrage atenția că populația nu ar trebui să fie singurul criteriu luat în calcul. În opinia sa, trebuie evaluate și suprafața administrativă, resursele economice și capacitatea fiecărei comune de a-și susține cheltuielile.
Cu o experiență de 26 de ani în administrația locală, Mihai Soare vorbește despre transformările prin care a trecut comuna Siliștea și despre investițiile realizate în infrastructură, educație și utilități. Edilul se teme că, în cazul unei comasări, satele mai mici ar putea pierde din atenția administrației și ar ajunge pe ultimele locuri în ceea ce privește investițiile.
„Din punctul meu de vedere, sunt pentru reformă, dar nu în forma aceasta. Ideea că trebuie să unim comunele în funcție de un prag de 1.500 de locuitori mi se pare praf în ochi. Nu știu ce câștigăm dacă unim două comune sărace și ajungem să avem o sărăcie și mai mare. Eu cred că trebuie să ne întrebăm, înainte de toate, ce câștigă cetățeanul și ce câștigă comunitățile locale în urma unei asemenea reorganizări.
Sunt primar de 26 de ani și am preluat o comună fără nicio stradă pietruită. Am plecat de la noroi și am ajuns la o localitate cu străzi asfaltate, apă potabilă, canalizare, școală nouă, cămin cultural nou, biserici renovate și loturi de case oferite gratuit tinerilor, pentru a-i atrage să rămână în comunitate. Am reușit să transformăm localitatea într-o comună-dormitor, atractivă pentru cei care își doresc o casă la țară, într-un mediu mai liniștit, dar cu acces facil către oraș.
Mă doare sufletul când mă gândesc la satele mele, pentru că sunt născut și crescut aici și sunt printre acești oameni. Îmi pun întrebarea ce se va întâmpla după o eventuală comasare. Vom avea un angajat care va face exact ce îi spune primarul aflat la 30 de kilometri? Există riscul ca localitățile mici să devină ultimele pe lista investițiilor.
Nu cred că populația trebuie să fie singurul criteriu. Trebuie să ținem cont și de suprafața administrativă, de resursele și de capacitatea economică a fiecărei comune. Eu, de exemplu, am aproximativ 9.000 de hectare, două sate și un cătun și administrez această suprafață cu zece angajați. Comuna își poate susține cheltuielile de funcționare din venituri proprii, inclusiv datorită investițiilor în energie eoliană și panouri fotovoltaice, precum și activităților economice locale.
Înainte să vorbim despre reorganizarea comunelor, cred că reforma ar trebui să înceapă de la nivel central: de la Parlament, unde s-a discutat despre reducerea numărului de parlamentari la 300, de la ministere, de la secretarii și subsecretarii de stat și de la numeroasele agenții guvernamentale. Din experiența mea de 26 de ani în administrație, am văzut instituții și structuri în care există oameni care par să vină doar pentru a-și justifica locul.
Nu sunt împotriva reformei, dar cred că aceasta trebuie făcută cu o analiză serioasă, ținând cont de realitatea din fiecare comunitate. Nu putem aplica aceeași măsură tuturor și nu putem judeca viitorul unei comune doar după numărul de locuitori. La final, ceea ce contează este ce câștigă cetățeanul și dacă satele noastre vor continua să se dezvolte”, a declarat Mihai Soare, primarul comunei Siliștea.
Primarul comunei Saraiu, Dorinela Irimia: „Fac o distincție foarte clară între colaborare și comasare. Putem eficientiza serviciile fără să desființăm comunele”
Primarul comunei Saraiu, Dorinela Irimia,a transmis, pentru Ziarul Amprenta, că nu susține comasarea comunelor, chiar dacă înțelege necesitatea eficientizării cheltuielilor din administrația publică. Edilul consideră că fiecare comunitate are propria identitate, istorie și capacitate de a-și gestiona veniturile, iar o eventuală reorganizare trebuie să țină cont de particularitățile fiecărei localități, nu doar de numărul populației.
Cu o suprafață de 12.738 de hectare și trei sate în componență, comuna Saraiu a derulat investiții în educație, sănătate, infrastructură și energie. Dorinela Irimia susține că există soluții pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea serviciilor publice prin parteneriate între primării, fără ca acestea să fie obligate să renunțe la autonomie și la propria identitate administrativă.
„În ceea ce privește discuțiile referitoare la reorganizarea administrativ-teritorială, nu susțin comasarea comunelor, deoarece fiecare comunitate are propria identitate și propria capacitate de a-și gestiona veniturile. Înțeleg necesitatea eficientizării cheltuielilor, însă comuna Saraiu nu este doar o unitate administrativ-teritorială pe o hartă. Are trei sate, oameni care au făcut istorie și o identitate construită de-a lungul generațiilor.
Comuna Saraiu are o suprafață de 12.738 de hectare și am demonstrat că o comunitate se poate dezvolta prin muncă, respect și efort. Am derulat proiecte în domenii importante precum educația, sănătatea, infrastructura și energia, iar eforturile noastre nu se opresc aici. Avem în continuare obiective clare pentru dezvoltarea comunei.
Consider că particularitățile fiecărei comune trebuie analizate separat. Trebuie să ținem cont de suprafață, distanțe, infrastructură, servicii publice și, mai ales, de interesul cetățeanului. Nu refuz colaborarea cu alte unități administrativ-teritoriale. Dimpotrivă, cred în parteneriate cu celelalte primării și în identificarea unor soluții prin care să eficientizăm serviciile publice și să reducem cheltuielile, însă fără să desființăm autonomia locală și comunele.
Fac o distincție foarte clară între colaborare și comasare. Putem colabora, putem găsi modalități de a reduce costurile și de a îmbunătăți serviciile, fără ca o comunitate să își piardă identitatea și capacitatea de a lua propriile decizii. De asemenea, punctul de vedere al cetățenilor este extrem de important. Nu putem lua asemenea decizii fără să ținem cont de oamenii care trăiesc în aceste comunități.
Saraiu are identitate, istorie, oameni, proiecte și viață. Nu cred că desființarea unei comunități trebuie privită ca o soluție pentru eficientizarea administrației. Voi continua să susțin interesele comunei și, în primul rând, interesele cetățenilor.
Pentru mine, Saraiu nu înseamnă doar o administrație, ci o comunitate pentru care trebuie să existe fapte, nu promisiuni, și respect față de cetățeni. Am construit o grădiniță nouă și o creșă nouă, am dezvoltat un parc fotovoltaic pentru autoconsumul comunei și am dotat școala din satele noastre cu mobilier.
În prezent, avem în derulare proiecte de canalizare și asfaltare în satul Dulgheru, continuăm modernizarea dispensarului din comuna Saraiu și lucrăm la celelalte obiective de investiții pe care ni le-am propus. Toate acestea demonstrează că o comună se poate dezvolta și poate avea un viitor printr-o administrație implicată, care cunoaște nevoile oamenilor și investește în comunitatea sa”, a transmis Dorinela Irimia, primarul comunei Saraiu.
Primarul comunei Târgușor, Mădălina Negru: „De ce reforma începe întotdeauna cu cei mici și nu cu cei de la nivel central?”
Primarul comunei Târgușor, Mădălina Negru, consideră de asemenea că reorganizarea administrativ-teritorială nu ar trebui făcută după un criteriu strict demografic, ci în urma unei analize individuale a situației financiare și a capacității fiecărei unități administrativ-teritoriale de a se susține din venituri proprii. Aceasta spune că înțelege necesitatea identificării unor soluții pentru primăriile aflate în dificultate financiară, însă nu vede justificarea desființării sau comasării comunelor care reușesc să se autofinanțeze.
„Sunt de acord că există unități administrativ-teritoriale care se află în dificultate financiară, chiar în faliment, iar în cazul acestora trebuie găsite soluții. Se pot identifica variante de reorganizare, eventual prin acordul comunităților respective. Însă, în cazul primăriilor care se pot autofinanța, nu văd care este problema și de ce ar trebui să se ajungă la comasare sau desființare. Nu sunt de acord nici cu comasarea, nici cu desființarea comunelor care au capacitatea de a se susține financiar”, a declarat Mădălina Negru.
Edilul susține că fiecare comună trebuie analizată în funcție de situația sa concretă, iar veniturile și resursele locale ar trebui să cântărească la fel de mult ca numărul populației. În opinia sa, există unități administrativ-teritoriale cu un număr mai mare de locuitori, dar cu probleme financiare serioase, în timp ce unele comune mici reușesc să își acopere cheltuielile.
„Consider că trebuie găsită o soluție punctuală pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, în funcție de situația sa reală. Există primării mari, cu peste 5.000-7.000 de locuitori, care au probleme financiare grave. De ce nu analizăm mai întâi aceste situații? De ce să ne uităm la o primărie cu 600 de locuitori care reușește să se autofinanțeze? Trebuie să luăm în calcul și veniturile, nu doar numărul populației. De ce reforma începe întotdeauna cu cei mici și nu cu cei de la nivel central?”, a punctat primarul comunei Târgușor.
Mădălina Negru a făcut referire și la referendumul din 2018 privind reducerea numărului de parlamentari, arătând că, în timp ce această măsură nu a fost pusă în aplicare, discuțiile actuale vizează desființarea comunelor cu populație redusă.
În ceea ce privește situația concretă a comunei pe care o conduce, edilul a subliniat că Târgușor are 1.523 de locuitori și dispune de surse de venit importante, generate de parcurile eoliene și de o carieră.
„Am avut un referendum în 2018 privind reducerea numărului de parlamentari, dar lucrurile au rămas neschimbate. Acum se vorbește despre desființarea comunelor mici. De ce să desființăm comuna Grădina, care se poate autofinanța și are venituri inclusiv din parcurile eoliene? La fel este și cazul comunei Târgușor. Avem 1.523 de locuitori, avem parcuri eoliene și o carieră care reprezintă o sursă importantă de venit pentru comunitate”, a explicat aceasta.
În concluzie, primarul comunei Târgușor consideră că o eventuală reorganizare trebuie să aibă la bază criterii economice și administrative clare, nu doar pragul de populație, iar deciziile trebuie adaptate realităților din fiecare comunitate.
„Nu cred că numărul locuitorilor trebuie să fie singurul criteriu după care se decide soarta unei comune. Trebuie analizate veniturile, resursele și capacitatea fiecărei administrații de a-și susține activitatea. Nu putem aplica aceeași măsură tuturor localităților, fără să ținem cont de situația concretă a fiecăreia”, a conchis Mădălina Negru.
Administratorul public al județului Constanța, Ionela Costache: „Comasarea este o metodă de reducere a cheltuielilor, dar fiecare caz trebuie evaluat în parte”
O perspectivă diferită asupra reorganizării administrativ-teritoriale vine din partea administratorului public al județului Constanța, Ionela Costache, care consideră că o eventuală comasare a unităților administrativ-teritoriale poate reprezenta o soluție pentru reducerea cheltuielilor din fonduri publice. Aceasta subliniază însă că măsura trebuie pregătită cu atenție, prin analizarea fiecărei situații în parte și, mai ales, prin consultarea populației direct afectate.
Sursă foto: Facebook Ionela Costache
Ionela Costache amintește că discuțiile despre reorganizarea administrativ-teritorială nu sunt noi și că actualul președinte al Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, susținea încă din 2015, pe vremea când era primar, alipirea comunei Valu lui Traian de orașul Murfatlar.
„Reorganizarea teritorială făcută pentru reducerea cheltuielilor este o idee bună, depinde însă cum este implementată. De altfel, încă de prin 2015 actualul președinte al Consiliului Județean Constanța (atunci primar) Florin Mitroi susținea alipirea comunei Valu lui Traian cu Murfatlarul. Repet, este de dorit reducerea cheltuielilor din fonduri publice și comasarea este o metodă”, a declarat administratorul public al județului Constanța.
Aceasta atrage însă atenția că o asemenea reformă nu poate fi decisă exclusiv la nivel central și nici implementată în grabă. În opinia sa, autoritățile trebuie să meargă în teritoriu, să analizeze particularitățile fiecărei comune și să le ofere cetățenilor posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.
„Trebuie însă consultată populația și evaluat fiecare caz în parte. Nu se poate face o comasare de la centru, trebuie mers în teritoriu și trebuie ca oamenii afectați să își poată exprima opinia. Nu este ceva ce poți face pe repede-înainte. De altfel, acest proiect al comasării este unul extrem de vechi, nu o soluție miraculoasă inventată acum”, a punctat Ionela Costache.
Citește și:
