File de istorie ale Constanței prezentate de MINAC: 11 februarie, ziua în care au fost închise fântânile și amănunte despre cercul literar Ion Băjenaru
Cultură
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a demarat proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file de istorie”, un calendar de evenimente și povești din istoria modernă a orașului. Astăzi, 11 februarie, aflăm din paginile presei vremii despre motivul închiderii fântânilor și despre cercul literar Ion Băjenaru.
Pe 11 februarie 1924 a avut loc o întrunire a unui cerc artistic din localitate, numit Ion Băjenaru, o organizație afiliată la societatea de cultură Astra Dobrogeană.
Despre cele discutate în acea zi aflăm mai multe din ziarul Marea Neagră (numărul din 12 februarie), sub titlul Viața artistică:
“În urma frumosului succes obținut cu Lăutarul din Cremona, președintele cercului artistic, dl Dimitriu-Codru a luat în studii cu domnii membri frumoasa comedie în trei acte, Plicul, de Liviu Rebreanu.
Să sperăm că reușita obișnuită a spectacolelor date de tânărul cerc de diletanți (n.n. a se citi artiști amatori, nu în sensul jignitor de astăzi) va oferi o nouă ocazie dlui Dimitru-Codru pentru a fi admirat în artisticele domniei sale creațiuni, despre care totuși s-a vorbit atât de puțin la noi.”
Cercul literar purta numele regretatului Ion Băjenaru (1863-1921), tenor român din perioada de început a operei din România, care însă nu avusese niciodată o legătură directă cu orașul Constanța.
Se pare că numele cercului fusese ales de către conducătorul lui, Constantin Gheorghe Dimitriu Codru, originar din județul Dorohoi, fost actor la Teatrul Național Iași și la Teatrul de Operetă.
Elev al lui Constantin Nottara, Dimitriu-Codru s-a stabilit în 1918 la Constanța, unde s-a angajat ca funcționar public la Primărie. A fost și publicist, poet și regizor, implicându-se activ în mișcarea culturală locală, reușind să conducă trupe de artiști amatori, cărora le-a insuflat dragostea pentru scenă.
În 1927 era președintele Casei de Citire „Ion Creangă”, un cerc literar foarte important, iar în 1928, în calitate de înalt funcționar al Prefecturii, a fost numit director al Expoziției Semicentenarul Dobrogei. Asociațiile și societățile din care a făcut parte Dimitriu-Codru au contribuit decisiv, în anii interbelici, la dezvoltarea culturală a urbei noastre.
De ce s-au închis fântânile din Constanța în 1924
Tot pe data de 11 februarie 1924, Serviciul Sanitar al Constanței a dispus (pentru a doua oară) închiderea definitivă a fântânilor din oraș.
O astfel de decizie fusese luată cu câteva luni înainte, însă modul de aplicare a hotărârii fusese defectuos.
Aflăm din ziarul Marea Neagră, de la un gazetar cu pseudonimul Spartacus (!), următoarele:
“Din cauză că exploatatorii fântânilor din oraș, neținând seama de dispozițiunile ce li s-au ordonat, ca o condiție sine qua non a redeschiderii acestora, Serviciul Sanitar a dispus din nou închiderea definitivă a acestor fântâni.
Între alte abateri ale acestor fântânari este și aceea gravă că au procurat apă brutarilor ce au întrebuințat-o pe aceasta la fabricarea pâinii. Măsura serviciului este binevenită, deși tardivă și nădăjduim că va fi definitivă.
E în joc sănătatea publică, cu care nu este îngăduit să ne jucăm. Pentru apărea unor interese, oricât de mari ar fi ele, ale unor persoane, așa se pot compromite interesele generale, mai ales când este vorba de sănătate publică”.
Așa cum am arătat și într-un material din luna ianuarie, apa de calitate era o problemă în anii ’20, la Constanța. Fântânarii menționați în articol, cei de pe strada Mangaliei și din Anadolchioi, nu extrăgeau și nici nu depozitau apa în condiții de igienă, ceea ce ducea la riscul unor îmbolnăviri grave.
Fântânile au fost închise timp de câteva luni, fântânarii sancționați și obligați să respecte anumite reguli și să remedieze unele deficiențe. În cele din urmă, fântânile au funcționat din nou, însă problema a continuat să existe și în următorii ani.
Reclama zilei – Philips Radio precum și toate produsele Philips se găsesc la Reprezentanța Generală pentru întreaga Dobroge – Dr. Ing. Suren Cedighian, Strada Ștefan cel Mare no.60. Au sosit toate tipurile (1933)
Mențiune – Suren Cedighian a fost un om de știință de origine armeană, născut la Constanța pe 17 martie 1902. Este cunoscut ca fiind cel care a produs în România primele contoare de măsurare a energiei electrice. Specializat în electrotehnică și comunicații, cu studii de specialitate în Germania, la Dresda. A decedat pe 9 martie 1995, la vârsta de 93 de ani.
Citește și:
