FOTO Exponatul lunii la Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța este o amforă de masă din Tomisul antic
Cultură
Exponatul lunii iulie la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța este o mărturie din trecut: o amforă de masă de tip „pergamenian”, care ne dezvăluie aspecte din existența locuitorilor Tomisului, din obiceiurile lor și din felul în care își cinsteau morții.
Frumusețea unui artefact nu se regăsește doar în forma sau în rafinamentul său, ci și în drumul pe care l-a străbătut până la noi. Îngropat vreme de milenii sub străzile Constanței de astăzi, el păstrează ecoul unor gesturi, al unui ritual și, mai ales, amintirea oamenilor care l-au folosit cândva. Astfel, fiecare piesă arheologică devine o punte între trecut și prezent, oferind șansa de a înțelege viața de zi cu zi, credințele și practicile funerare ale locuitorilor anticului Tomis.
Amfora a fost descoperită în urmă cu zece ani, la 7 iulie 2016, în timpul cercetării arheologice preventive desfășurate pe strada I. G. Duca nr. 21A, în apropierea intersecției cu Bulevardul Mamaia. Vasul provine din inventarul unui mormânt de incinerație datat în anii 168 – 150 a.Chr.
Depunerea lui în mormânt nu pare să fi fost întâmplătoare. În antichitatea greco-romană, vinul ocupa un loc important atât în viața cotidiană, cât și în practicile funerare. Vechii greci considerau consumul de vin drept un semn de civilizație deoarece producerea vinului presupunea practicarea agriculturii. Banchetul (symposion) însemna un consum ritualizat al vinului : unul dintre participanți, deobicei gazda, era symposiarh, adică avea inclusiv dreptul de a stabili cantitatea de băutură pe care o primea fiecare mesean, deoarece beția nu era îngăduită. Și tot pentru evitarea excesului, vinul, care în antichitate era mult mai tare decât cel de azi, nu era consumat neîndoit cu apă. Iar pentru amestecarea vinului cu apă, în antichitate se foloseau vase numite cratere sau amfore de masă. Exemplarul pe care îl prezentăm a fost depus în mormânt împreună cu un ansamblu de obiecte destinate servirii vinului : trei ulcioare tip lagynos, un bol cu decor în relief și un polonic din bronz. Este cunoscut din mărturiile scrise păstrate din antichitate obiceiul stingerii tăciunilor rugului funerar cu vin, cheie în care s-ar putea explica prezența acestor obiecte laolaltă cu cenușa celui îngropat acolo, transmit specialiștii de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Amfora impresionează prin eleganța formei și rafinamentul decorului realizat în stilul denumit convențional West Slope. Firnisul negru mat, un înveliș asemănător smalțului, contrastează cu motivele ornamentale executate cu pigment alb și bej, precum și cu inciziile fine care lasă să se întrevadă culoarea naturală a ceramicii. Pe gâtul vasului este reprezentată o delicată ghirlandă de iederă, iar pe umăr palmete (ornamente sub forma unor frunze), compoziția decorativă păstrând armonia caracteristică atelierelor elenistice. Toartele sunt decorate la bază cu mici pastile ceramice evidențiate prin vopsea albă. În partea inferioară, decorul este completat de un șir de puncte albe și două linii incizate, care lasă să se întrevadă culoarea naturală, cărămizie, a ceramicii. Piesa a fost realizată, cel mai probabil, într-un atelier vest-pontic, fapt sugerat de amplasarea motivului ghirlandei de iederă pe gâtului vasului, și nu pe umăr, așa cum apare la exemplarele produse în centrele din Pergam, renumite în antichitate pentru ceramica lor.
Valoarea acestei amfore este dată atât de frumusețea, cât și de starea ei de conservare. În prezent sunt cunoscute numai trei exemplare de acest tip descoperite pe teritoriul României și aflate într-o stare de conservare atât de bună: primul provine din necropola tumulară de la Histria, al doilea este piesa prezentată aici, iar al treilea a fost descoperit un an mai târziu, tot la Tomis, în timpul cercetărilor arheologice desfășurate pe amplasamentul fostului Combinat de Panificație Dobrogea.
Presiunea pământului a fragmentat vasul, însă aproape toate fragmentele au putut fi recuperate în timpul cercetării arheologice. Restauratorul Valentina Luiza Ionescu i-a redat forma originală printr-un proces minuțios de curățare, conservare, asamblare și completare. Dată fiind raritatea și buna stare de conservare, atât această amforă de masă, cât și exemplarul similar descoperit un an mai târziu tot la Tomis și-ar merita locul în viitoarea expoziție permanentă a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Exponatul lunii iulie 2026 poate fi admirat în format fizic la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, municipiul Constanța, începând de joi, 16 iulie, timp de o lună.
Bibliografie:
Valentina Luiza Ionescu, Octavian Mitroi, Restaurarea unei amfore de masă de tip pergamenian (Restoration of a Pergamon Type Table Amphora), Pontica 50 (2017), p 515-521);
Sursa foto: MINAC
Citește și:
