Izvorul Tămăduirii, sărbătoarea apei sfințite: Nu spăla, nu coase și nu călca haine vineri! Ce riști dacă încalci tradiția

Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii este prăznuită pe 25 aprilie. Data nu este fixă, ci se stabilește în fiecare an în Vinerea din Săptămâna Luminată, prima săptămână după Sfintele Paști.

Originea sărbătorii este legată de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Conform tradiției, un orb și-a recăpătat vederea după ce s-a spălat cu apa unui izvor descoperit prin intervenția Maicii Domnului. Împăratul Leon (457–474), pe atunci neîncoronat, a fost cel căruia Maica Domnului i-a descoperit izvorul: „Nu este nevoie să te ostenești, caci apa este aproape. Intră, Leone, mai adânc în pădure și, luând apă tulbure cu mâinile, potolește setea orbului și unge-i ochii întunecați”.

După încoronarea sa, Leon a construit o biserică închinată „Izvorului Tămăduirii” pe locul minunii. Mai târziu, împăratul Justinian (526–575), vindecat și el de o boală gravă, a ridicat o biserică și mai impunătoare, distrusă însă în 1453 de către otomani, scrie crestinortodox.ro.

Izvorul tămăduitor descoperit în vremea lui Leon există și astăzi. Cei care ajung la Istanbul (fostul Constantinopol) se pot închina în actuala biserică „Izvorul Tămăduirii”, construită în secolul al XIX-lea, sub care se păstrează paraclisul din secolul al V-lea și izvorul binecuvântat.

Sfințirea apelor de Izvorul Tămăduirii

De sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, în biserici se oficiază slujba de sfințire a apei, numită Aghiasma Mică. Termenul „aghiasma” vine din grecescul „aghiasmos” – care înseamnă „sfințire” sau „apă sfințită”. Astfel, atunci când spunem „voi face o aghiasmă”, ne referim la slujba, iar când spunem „voi bea aghiasmă”, vorbim despre apa sfințită.

Izvoare tămăduitoare în România

Și pe teritoriul României se află izvoare considerate tămăduitoare, dăruite, potrivit Tradiției, prin binecuvântarea Maicii Domnului:

• Mănăstirea Ghighiu (Prahova) – Un izvor a apărut aici după ce un episcop sirian s-a rugat Maicii Domnului, cerând iertare pentru mutarea icoanei făcătoare de minuni.
• Mănăstirea Dervent (Constanța) – Izvorul ar fi apărut în locul unde Apostolul Andrei a lovit piatra cu toiagul.
• Mănăstirea Horaicioara (Neamț) – Izvorul a fost descoperit prin rugăciunile monahilor, care cereau apă mai aproape de mănăstire.
• Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă (Argeș) – Un alt loc cu izvor binecuvântat.
• Biserica Greacă (Brăila) – Izvor descoperit în 1863, în timpul unor lucrări de construcție.

Tradiții și superstiții de Izvorul Tămăduirii

Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii aduce cu ea mai multe tradiții respectate de credincioși. Una dintre acestea spune că, dacă stropim animalele din gospodărie cu apă sfințită, ele vor fi ferite de boli și vor fi sănătoase tot anul. Tot în această zi, creștinii obișnuiesc să stropească cu agheasmă casele și curțile, pentru binecuvântare și protecție.

Vinerea din Săptămâna Luminată este considerată o zi de liniște și odihnă. În această zi nu se spală haine, nu se face curățenie generală și nu se calcă. De asemenea, bolnavii sunt încurajați să bea dimineața, pe stomacul gol, apă sfințită, pentru vindecare și întărire trupească.

Pe lângă tradiții, sărbătoarea este însoțită și de câteva superstiții. Se crede că cei care spală, calcă sau cos în Vinerea Luminată nu vor avea spor în muncă tot anul. O altă superstiție spune că dacă cineva lasă o cană plină cu apă sub un nuc și o găsește goală, acea persoană nu mai are mult de trăit.

Sursă foto: crestinortodox.ro

Citește și:

IPS Teodosie va sluji la Dervent și va conduce procesiunea către izvorul tămăduitor