Luni începe Postul Paștelui. Care sunt tradițiile și superstițiile în perioada celui mai aspru dintre cele patru posturi ale Bisericii Ortodoxe

Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea – adică postul dinaintea Învierii Domnului este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. 

Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Postul Paștelui începe la data de 18 martie și se termină la data de 4 mai.

Credincioșii trebuie să știe că pe parcursul celor 48 de zile, doar două sunt cu dezlegare la pește, mai exact de Buna Vestire, sărbătorită la data de 25 martie 2024 și de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, Floriile, celebrate pe 28 aprilie 2024.

Pe lângă abstinența alimentară și abținerea de la plăcerile lumești, creștinii trebuie să aibă un comportament pe placul lui Dumnezeu: așadar bârfa, invidia, gândurile nefaste, răutatea, vorbele grele, toate sunt complet interzise în post.

În schimb, creștinii sunt chemați să se roage, să meargă la Biserică și să se sacrifice în amintirea jertfei pe care a făcut-o pentru omenire în momentul când a fost răstignit.

Conform tradiţiei actuale a Bisericii citată de basilica.ro, în Postul Paştelui se posteşte astfel:

1. În primele două zile (luni şi marţi din prima săptămână) se recomandă post complet.

2. Pentru cei care nu pot ţine post complet, se recomandă ajunare (post de o zi) până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;

3. Aceleaşi reguli sunt valabile şi pentru zilele de luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă din Săptămâna Patimilor (29 aprilie – 4 mai);

4. În ziua de miercuri din Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;

5. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin;

6. Există doar două sărbători cu dezlegare la peşte, de Buna Vestire (25 martie) şi în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie), care e şi Duminica Floriilor.

7. În primele şase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor „Moşilor”, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei morţi. Se fac slujbe de pomenire, speciale care poartă numele de parastase.

8. Ultimele pomeniri pentru morţi din Postul Sfintelor Paşti se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Tradiţii şi superstiţii în Postul Paştelui

Se spune că auzul primului cântec al cucului înseamnă semn de primăvară, iar persoanele care gustă peşte de Buna Vestire se vor simţi bine tot anul.

De Florii, pe 28 aprilie, credincioşii se duc dimineaţa la biserică la slujbă cu ramuri de salcie, care vor fi sfinţite de către preot. După terminarea slujbei crenguţele de salcie sunt duse acasă şi păstrate într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.

Sâmbăta din ajunul Floriilor (27 aprilie) este cunoscută şi ca Moşii de Florii şi se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate. În această zi, gospodinele pregătesc plăcinte şi le dau de pomană. Fetele tinere plantează flori sau, îmbrăcate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat.

Una dintre cele mai vechi superstiţii spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte.

O altă superstiţie avertizează că dacă până la Florii cântă broaştele, atunci vara va fi frumoasă.

Altă superstiţie avertizează să nu se planteze pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceştia vor face numai flori, nu şi fructe.

În Moldova şi Oltenia se spune că nu este bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi şi vei încărunţi prematur.

Se spune că cine priveşte într-o oală cu apă în ziua de Paşte îşi poate vedea viitorul.

Există credinţa că păstrarea unui ou fiert de Paşte până în anul următor poate prezice norocul.

Superstiţiile includ şi ideea că cine doarme în ziua de Paşte va fi somnoros tot anul

În Moldova şi Oltenia se crede că cine se naşte în ziua de Paşte va fi norocos toată viaţa.

Sursa: click.ro/newsweek.ro