VIDEO Monument UNIC în Dobrogea: Specialiștii oferă amănunte despre mormântul funerar de tip hypogeu descoperit la Constanța
Cultură
În Sala „Remus Opreanu” a Consiliului Județean Constanța are loc, la această oră, prezentarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) despre mormântul funerar de tip hypogeu, recent descoperit în necropola romană târzie a Tomisului (secolele IV-V).
La eveniment participă cercetător dr. Constantin Băjenaru, coordonatorul cercetării arheologice, alături de conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, reprezentanți ai Consiliului Județean Constanța și ai Direcției Județene pentru Cultură Constanța, din cadrul Ministerului Culturii.
Reamintim faptul că o cercetare arheologică preventivă aflată în desfășurare a scos recent la iveală, în municipiul Constanța, un nou complex funerar de tip hipogeu, situat în cadrul necropolei romane târzii (secolele IV–V), dezvoltată la nord-vest de zidurile orașului antic Tomis.
Construcția are un plan arhitectural în formă de cruce și este compusă din trei camere boltite, care ating o înălțime de peste 2 metri.
Monumentul reprezintă o descoperire unicat în zona Dobrogei, remarcându-se prin arhitectura și tehnica de construcție ce amintesc de mormintele din catacombe, prevăzute cu nișe pentru depunerea defuncților (cunoscute sub denumirea de arcosolia).
Pereții interiori păstrează o tencuială de mortar decorată cu figuri, ale căror semnificații sunt în curs de interpretare. Monumentul este datat cu certitudine în a doua jumătate a secolului al IV-lea, pe baza artefactelor descoperite până în prezent (monede de la împărații Constantius II și Valens).
Cercetările se vor finaliza în zilele următoare, ulterior urmând să fie propuse intervenții urgente de punere în siguranță a zidurilor boltite și de acoperire provizorie, până la realizarea unui proiect de conservare și punere în valoare avizat de Ministerul Culturii.
Delia Cornea, managerul MINAC, a declarat, referitor la mormântul funerar de tip hypogeu:
„20 de arheologi și muzeografi duc această muncă de cercetare în tot județul Constanța. Fără ei, nu am fi putut îmbogăți patrimoniul local, județean, național și chiar european.
Noi practic lucrăm înaintea etapelor efectiv de construcție, tocmai pentru a salva acest patrimoniu. Bogăția Tomisului și bogăția Dobrogei ne arată că aceste cercetări pot da la ideală niște descoperiri remarcabile.
Pe lângă această latură deosebită de îmbogățire a patrimoniului muzeal și cultural, și aș aminti doar faptul că în urmă cu vreo 2 sau 3 ani, muzeul a organizat o expoziție excepțională cu descoperirile făcute în șantierul de la Hrnbach, avem și o altă latură care este de susținere economică a dezvoltării orașului și a județului.
Să știți că muzeul nostru numai în cursul acestui an a semnat și a desfășurat 160 de contracte cu diferiți beneficiar.
Am să le amintesc doar pe cele de anul acesta: construirea Spitalului de Boli Infecțioase din cadrul municipiului, cercetarea preventivă de la Spitalul Mama și Copilul, care a început anul trecut și s-a finalizat anul acesta, cea de la Stadionul Farul, cercetarea arheologică preventivă de la Campusul Universitar – unde, după cum știți, se construiesc noi corpuri, nodul rutier Cumpăna, și, de asemenea baza militară Mihail Kogălniceanu.
Practic, investiții de peste 2 miliarde de euro, care nu puteau fi derulate fără să se realizeze cercetarea arheologică preventivă.
În zilele din urmă am avut o surpriză încântătoare, un monument de tip hipogeu. Forma deosebită specific în forma de cruce, nu lasă niciun semn de îndoială cu privire la caracterul său. Este vorba de secolul IV și sublinează încă o dată importanța Tomisului în istoria-tempurie a creștinismului din zonă.
Îmi doresc ca in anii care vor urma să facem pași reali în organizarea unui campus muzeal, unde să poată veni și studenți, unde să putem forma noi generații.
Dr. Constantin Băjenaru, coordonatorul cercetării arheologice, amănunte despre noul monument descoperit la Constanța:
„Această descoperire s-a făcut la finalul lunii august. Este o zonă situată la aproximativ 300 de metri nord-vest de zidul de apărare a orașului antic, cel de pe bulevardul Ferdinand, în zona Fantasio.
Este o zonă în care s-a dezvoltat, începând din secolul al IV-lea și foarte probabil și în primele decenii al secolului al V-lea, o vastă necropolă, un cimitir foarte mare din această perioadă care se întinde de undeva din zona noastră a descoperirii până în apropiere de Casa de Cultură.
Anterior, pe amplasament a existat o construcție veche care trebuia demolată. După cum unii dintre noi știu, în ultimii ani s-a modificat legea autorizării în construcție și se poate obține o autorizație de construire integrate, demolare cu construcție.
Și atunci singura soluție de a face o cercetare preventivă este să aștepți întâi să se demoleze și apoi să faci cercetarea preventivă, după care, în funcție de rezultate, beneficiarul să continue lucrarea cu construcţia propriu-zisă.
Din păcate, în momentul modificării acelei legi nu s-a obţinut un aviz de la Ministerul Culturii. Este bine că se sapă, dar pot apărea sub fizic și, cum este în cazul de față, construirea unui loc pe acest amplasament este aproape în acest moment, imposibil”.
Morminte de copii și o bogată descoperire: vase grecești, obiecte din bronz, monede
În zona respectivă nu am descoperit doar acest mormânt. Noi am început prin a cerceta trei morminte de incinerație din perioada elenistică, o perioadă foarte bogată pentru istoria Tomisului, și mormintele noastre sunt găsite aici, care se datează secolurile III și II înainte de Hristos au un inventar foarte bogat: vase grecești, obiecte din bronz, monede. Astfel de morminte noi am găsit aproape în fiecare an și cred că în inventarul muzeului vor intra în perioada următoare peste 200 de piese din această perioadă.
Noi, pe lângă aceste trei morminte de epocă elenistică, am identificat încă două morminte de copii din perioada română târzie, contemporane, probabil, cu construcția de care vom vorbi mai departe, foarte mult răspândite în aceste cimitire, pentru că mortalitatea pe cum vă puteți imagina era foarte mare în acea perioadă.
Și acum construcția propriu-zisă: are un plan în formă de cruce, este orientată cu brațele lungi pe direcția vest-est și cu brațul scurt pe direcția nord-sud.
Este compusă din trei camere, care erau boltite în faza de construcție, dar care acum, evident, bolțile sunt prăbușite și noi am reușit să degajăm tot interiorul și să ne dăm seama despre tehnica de construcție și despre arhitectura acestui monument.
Este un monument de tip hypogeu, care are o intrare pe latura de sud și care conține aceste camere care sunt foarte înalte.
Spre dosebire de Mormântul pictat, bine cunoscut, în această construcție poți intra în picioare și sta în picioare.
Cele trei camere conțineau nișe în care erau depuși defuncții”.
De ce este unicat noul monument față de celelalte descoperiri din Dobrogea
„Din păcate, acestea au fost jefuite încă din antichitate.
Am găsit oasele unuia dintre defuncți, deși ar putea să fie doi, vom vedea la o analiză antropologică ulterioră împrăștiate în camera centrală.
Mai există o șansă să găsim ceva neafectat după ce vom finaliza peretele de est al acestei construcții, care, dacă ar fi să facem analogie cu o biserică, ar fi amplasat în altarul unei biserici.
Acest pereche de est îl avem în conservare și îl vom lua, din nou, la investigat după ce condițiile atmosferice îi permit.
De ce este unicat în Dobrogea: planul acesta care este, până acum, noi nu l-am găsit în alte locuri, monumentalitatea sa, pentru că, v-am spus, se poate sta în picioare înăuntru și prezența acestor nișe, care sunt comparabile cu așa-numitele arcosolia, care sunt nișe în care se practicau înmormântările în catacombele romane.
La fel de importantă este tratarea pereților spre dosebire de Mormântul pictat, unde avem, într-adevăr una dintre cele mai frumoase și valoroase picturi în spațiu balcanic, în cazul nostru oamenii au fost mai modești și au făcut o tencuială destul de rezistentă pe mulți dintre pereți, în care au desenat niște figuri în tencuiala umedă.
Sunt niște figuri care seamănă ca niște ochi deși noi ne putem gândi și la pești stilizați”, a mai spus dr. Constantin Băjenaru.
Laura Tudose, de la Direcția Județeană de Cultura Constanța, despre mormântul funerar de tip hypogeu:
„ Noi sperăm că, Consiliul Județean își va exercita creptu de preempțiune, deoarece majoritatea monumentelor arheologice importante din județ și din oraș aparțin Consiliul Județean. Muzeul este de interes județean.
Și, atunci, nu s-ar face decât o întregire a patrimoniului acestui instituții.
Trebuie terminată cercetarea, trebuie pus în evidență tot ce se poate pune în evidență, trebuie protejat primar, ca el să nu fie distrus de intemperii, se poate face o construcție provizorie bună deasupra.
Ministerul Culturii nu are fonduri necesare, speranța noastră este la Consiliul Județean Constanța”.
Delia Cornea, manager MINAC, despre următorii „pași” ce vor fi făcuți după descoperirea mormântului funerar de tip hypogeu:
„ Este foarte greu să apreciez etapele următoare și durata acestora.
Așa cum am spus și în cadrul conferinței, este într-adevăr o descoperire remarcabilă.
Planul arhitectural unic, în formă de cruce, cred că nu mai lasă dubii de îndoială privind semnificația acestui monument.
Este un vestigiu, un monument istoric foarte însemnat pentru cunoașterea istoriei timpurie a creștinismului în Dobrogea, pentru că a fost datat de către colegii mei pe baza monedelor și a materialului ceramic descoperit, în secolul al IV-lea, deci într-o perioadă foarte timpurie de răspândire a creștinismului.
Din punctul de vedere istoric, semnificația sa este deosebit de important. Tomisul, iată, se conturează încă o dată ca un punct episcopal și un punct al dezvoltării creștinismului și propagării lui în dreapta și eventual și în stânga Dunării ulterior.
Din punct de vedere al valorificării muzeale, culturale, ne dorim foarte mult ca să demarăm toate și să facem toate demersurile alături de celelalte instituții de resort ale statului pentru conservarea, restaurarea și transformarea lui într-un punct muzeal pe modelul Mormântului de la Tomis.
Sunt foarte multe vestigii arheologice și monumente care au intrat anul acesta pentru prima dată în circuitul de vizitare.
Amintesc aici Mormântul de la Tomis, amintesc Cetatea Carsium.
Edificiul roman cu mozaic va reintra în circuitul de vizitare și, sigur, acest monument poate fi valorificat sub această formă, un nou punct muzeal în care să se prezinte și alte descoperiri similare”.
Managerul MINAC mai spune că arheologii, la finalizarea cercetărilor, vor întocmi un raport arheologic foarte bine documentat.
„Colegii mei vor înainta primele concluzii și propuneri în cadrul Comisiei Naționale de Arheologie.
Pe de altă parte, muzeul, pe bază acestui raport va înainta o astfel de propunere către Direcția Județeană pentru Cultură și către Ministerul Culturii.
Iar de acolo, mingea va rămâne la Ministerul Culturii, unde sunt comisii specializate de evaluare a unor astfel de proiecte.
Îl felicit pe această cale pe colegul meu, dr. Constantin Băjenaru, un arheolog cu o foarte mare experiență în teren și care, iată a avut fericirea și norocul de a descoperi odată în viață un astfel de monument arheologic”.
Citește și:
