Muzeul de Istorie Constanța, amintiri de la înființarea Gimnaziului de băieți Mircea cel Bătrân Constanța, actualul colegiu național
Cultură
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă seria aducerilor-aminte, astăzi, 1 septembrie 2026, reprezentanții instituției vorbind despre o altă zi de 1 septembrie, de acum 130 de ani, când lua ființă Gimnaziul de băieți Mircea cel Bătrân din oraș, actualul Colegiu Național Mircea cel Bătrân.
La 1 septembrie 1896, la Constanța lua ființă Gimnaziul clasic de băieți, instituția de învățământ din care se va dezvolta actualul Colegiu Național „Mircea cel Bătrân”, arată Muzeul de Istorie.
Conform sursei citate, Gimnaziul a fost înființat în localul fostei Școli Normale de Învățători, situat pe fosta stradă Justiției (astăzi Mihai Viteazu), colț cu strada Rahovei și cu strada General Lahovari. Școala Normală de Învățători, desființată la 1 iulie 1896, a funcționat doar trei ani, fiind înființată în 1893 prin stăruința lui Ioan Bănescu.
Primele clase ale gimnaziului au funcționat sub conducerea profesorului de matematică Demetru Rădulescu.
Muzeul de Istorie arată că o retrospectivă a primilor 25 de ani ai instituției, publicată în „Anuarul Liceului «Mircea cel Bătrân» pe anii școlari 1921–1922”, urmărește principalele etape ale dezvoltării sale. În anul 1899, după îmbolnăvirea și plecarea directorului Demetru Rădulescu, conducerea gimnaziului a fost preluată succesiv de Ioan Bănescu și Virgil Andronescu.În anul 1900, instituția de învățământ s-a mutat în „casele d-lui Anatole Magrin din str. Lascar Catargiu (actuala Cuza Vodă), unde înainte de războiu funcționase primăria“.
Anul următor, instituția a primit denumirea Gimnaziul „Mircea cel Bătrân”, în urma propunerii formulate de profesorul Virgil Andronescu.
În lucrarea „Învățământul public în Dobrogea”, publicată în volumul aniversar al revistei „Analele Dobrogei” din 1928, dedicat Semicentenarului Independenței și al Unirii Dobrogei cu România, profesorul Ioan Georgescu, inspector șef al Regiunii a X-a școlare Constanța, consemna „evoluția foarte rapidă” a gimnaziului: la început a avut 134 elevi, în 1911 – 171 elevi, înainte de război ajunsese la 371 elevi, pentru ca în 1928 să ajungă la 880 elevi, arată Muzeul de Istorie.
În anul 1906, Regele Carol I a vizitat gimnaziul, aflat în clădirea din strada Lascăr Catargiu, și „și-a exprimat dorința de a se construi un local propriu pentru liceu. Întotdeauna spunea că în Dobrogea, și în Constanța în special, misiunea învățământului românesc fiind de o deosebită însemnătate. Acesta este un adevărat testament lăsat de Regele Carol, pe care noi, urmașii, trebue să ne străduim din toate puterile să-l înfăptuim”, nota directorul Gheorghe Coriolan, în anuarul dedicat aniversării instituției, citat de Muzeul de Istorie.
În 1911, gimnaziul a fost transformat în liceu, iar în 1913 au fost introduse două clase reale, după ce în anii anteriori a fost înființată o secție comercială. Activitatea a fost întreruptă între 1916 și 1918, în timpul Primului Război Mondial și al ocupației ruso-bulgare, fiind reluată după revenirea administrației românești. Încă dinainte de anii războiului, prin stăruința profesorilor liceului, primăria a cedat unui teren de 6.000 mp din grădina publică în vederea ridicării unei clădiri destinate acestei instituții de învățământ.
Dar, urmare a greutăților aduse de război, abia în 13 octombrie 1923 a fost pusă piatra fundamentală a noii clădiri, pe terenul din centrul orașului, iar construcția a fost susținută prin contribuții ale Primăriei și Ministerului Instrucțiunii Publice, precum și prin donații și fonduri obținute în urma manifestărilor organizate de profesori și elevi.
Construirea unui sediu propriu reprezenta, după cum sublinia, în același discurs, Gheorghe Coriolan, o dorință arzătoare a cadrelor didactice și a elevilor. Se impune precizat că acesta a fost profesor de istorie și director al liceului în perioadele 1920-1925 și 1926-1940, arată Muzeul de Istorie.
În lucrarea „Centenarul Liceului «Mircea cel Bătrân». Profesori în paginile «Analelor Dobrogei»”, publicată în „Analele Dobrogei” din 1995, Ion Faiter amintește numeroși profesori care au predat la această instituție: Ioan Fodor, Constantin Mureșanu, Grigore Sălceanu, Carol Blum, Marin Ionescu-Dobrogianu, Ioan Micu, Ioan Georgescu etc. Printre personalitățile care s-au remarcat pentru activitatea lor culturală și științifică se numără istoricul Marin Ionescu-Dobrogianu, profesorul de limbi clasice Carol Blum și poetul și dramaturgul Grigore Sălceanu.
Reclama zilei vine din anul 1923: „Cereri de înscriere în școale modele tip imprimate – necesare tuturor elevilor în vederea începerei cursurilor școlare se găsesc gata la Tipografia Albania, Constanța strada Traian 16-20 (mai jos de liceu)” (Dacia, 1923)
Sursa foto: Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – www.cnmbct.ro
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
