Muzeul de Istorie Constanța, amintiri din bătrânul Tomis: Un pandantiv din aur și rubin, descoperit în fața fostei braserii Albatros
Cultură
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă seria amintirilor din orașul vechi, astăzi aducând în atenția publicului larg două dintre primele descoperiri din bătrânul Tomis, aduse la suprafață de arheologie.
Conform reprezentanților muzeului, prima descoperire a fost un pandantiv din aur și rubin, scos la iveală în urma săpăturilor din februarie 1964, de pe strada Traian, din fața fostei braserii Albatros.
„Bătrânul Tomis ascunde încă, în tainițele sale, nenumărate comori și povești. Din timp în timp, orașul își dezvăluie o parte dintre mistere și le face cunoscute locuitorilor săi de astăzi. Multe dintre acestea sunt povești cu aur, așa cum se cuvine unei metropole bogate de pe țărmul Pontului Euxin, înființată de greci și cucerită mai apoi de romani“, spun reprezentanții muzeului.
„Din lada de zestre a timpului, astăzi vă aducem în atenție două dintre descoperirile făcute în necropolele orașului: un medalion și un ac de păr fragmentar, ambele obiecte îndrăgite de femei și purtate în preumblările lor pe străzile orașului și, mai apoi, pe drumul către lumea de dincolo“, au mai precizat aceștia.
Conform reprezentanților Muzeului de Istorie, prima descoperire este un pandantiv din aur şi rubin (MINAC nr. inv. 4918, dimensiuni: înălțime 2,4 cm; lățime 1,8 cm; greutate 5,440 gr.).
Acesta a fost descoperit în februarie 1964, pe strada Traian (în fața fostei braserii „Albatros”), ca parte a inventarului unui mormânt de inhumaţie, M336 (cercetare V. Barbu).
Piesa este, în fapt, capul unui ac de păr realizat sub formă de kantharos (n.r. cupă grecească cu toarte înalte, utilizată pentru consumul vinului, atât în contexte cotidiene, cât și în rituale, adesea asociată cu Dionysos) cu toartele terminate în volute (n.r. ornament spiralat specific arhitecturii și artei grecești clasice), în gura vasului fiind montat un rubin.
„Pe marginea piciorului, pe corp și la baza buzei este realizat un decor din linii incizate, iar gura vasului, unde este montat rubinul, este decorată cu romburi. Piesa a fost datată în secolul al II-lea p. Chr. (Virgil Lungu, Zaharia Covacef, Constantin Chera – „Bijuterii antice din aur din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța”, Biblioteca Tomitană VI, Ex Ponto 2012, p. 124)“
În continuare, reprezentanții muzeului arată că ce-a de-a doua piesă prezentată este un medalion-pandantiv din aur (MINAC nr. inv. 31859, greutate 1,51 gr.), descoperit în februarie 1982 pe strada Mircea cel Bătrân, la Spitalul Nou, ca parte a inventarului funerar al mormântului M.1 (cercetare C. Chera).
„Piesa noastră (foto) este un medalion-pandantiv din aur, de formă ovală. Chenarul inelar, simplu, se termină lângă agățătoare cu câte o bobiță, iar al doilea chenar, din pseudoperle, încadrează imaginea în relief a zeiţei Fortuna, reprezentată spre dreapta: cu mâna stângă se sprijină pe cârmă și cu dreapta susține cornul abundenței. Toarta este inelară, solidă, convexă. Medalionul a fost datat în secolele II – III p. Chr. (op. Cit., p. 126 – 127)“, precizează reprezentanții muzeului.
„Cu gândul la descoperirile fabuloase ale anticului Tomis și la zeii săi protectori, vă reamintim dictonul latin audentes Fortuna iuvat – norocul îi favorizează întotdeauna pe cei curajoși!“, au conchis reprezentanții muzeului.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
