Muzeul de Istorie Constanța, amintiri din vremea anticului Tomis: Stela Palmată, mărturia mută a durerea unui părinte la pierderea copiilor!
Cultură
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă seria aducerilor-aminte din orașul vechi al Tomisului, de la mal de Mare Neagră, astăzi, 19 martie 2026, aducând în atenția publicului larg artefactul inedit descoperit la Tomis, Stela Palmată, mărturie mută, păstrată de sute de ani, a durerii unui părinte la pierderea copiilor.
„Demonii și spiritele se regăsesc pe multe altare funerare din Scythia Minor și implicit din Tomis (Constanța de astăzi).
Una dintre piesele reprezentative în acest sens este Stela Palmată, numită astfel pentru că pe monument sunt sculptate două palme, ca semne ale invocației divine.
Piesa căreia îi dedicăm fila de calendar din 19 martie face parte din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța“, arată reprezentanții instituției.
Aceștia spun mai departe că, în inscripția în greacă ce împodobește artefactul, un tomitan pe nume Asclepiades le cere „zeilor subpământeni“ să îi facă dreptate și să răzbune moartea nedreaptă a celor doi copii ai săi, Flavia Aquilina, de 8 ani, și Iulius Augurinus, de 2 ani, „răpiți“, uciși de un daimon (demon), „cu ochi răi“ (sursă – ISM II 173 (9)).
Mâinile ridicate spre cer sunt clar semne prin care Asclepiades imploră răzbunarea divină, solicitând zeilor repararea acestei mari nedreptăți făcută atât lui, cât mai ales neprihăniților săi urmași, spun reprezentanții Muzeului de Istorie.
Potrivit unor specialiști citați de muzeu, Asclepiades o invocă chiar pe Ananke, o zeiță a Destinului – personificare a fatalității și a inevitabilului, de care se temea până și marele Zeus, iar de la numele ei se păstrează astăzi termenul „la ananghie“.
„Nu trebuie să ne mire faptul că tomitanul crede că moartea copiilor săi a fost provocată de un demon cu ochii răi.
Grecii antici credeau în deochi și în faptul că «ochiul rău» putea provoca decesul unei persoane.
Stela Palmată nu ne spune însă în mod clar dacă cei doi copii au murit din cauza unui deochi.
Să nu uităm însă că mitul lui Ulise ne spune că acesta a fost vrăjit, la propriu, de ochii vrăjitoarei Circe sau că numele zeiței Kora (Persefona), soția lui Hades și fiica Demetrei, își are originea în cuvântul hore – pupila ochiului.
Când Kora Persefona a fost răpită de Hades, mama ei, Demetra, a plecat în căutarea acesteia. Cea care a ajutat-o pe Demetra să își găsească fiica a fost nimeni alta decât Hecate, zeița magiei și a vrăjitoriei, protectoare a drumurilor și a răspântiilor“, arată reprezentanții Muzeului de Istorie.
Aceștia amintesc că Hecate avea un cortegiu mare de demoni, iar printre aceștia se numărau și Eriniile.
„Este posibil ca atât Asclepiades din Stela Palmată, cât și alți tomitani, să se fi gândit la acestea atunci când cereau divinității răzbunarea unor morți nedrepte.
Eriniile (Furii la romani) erau trei divinități ale infernului, femei cu părul răvășit și plin de șerpi.
Rolul lor era acela de a-i chinui pe cei care săvârșeau un mare păcat și de a îi face să se sinucidă.
Eriniile se numeau Tisiphone (Răzbunarea), Megara (Gelozia) și Alecto (Neliniștea)“, explică reprezentanții Muzeului de Istorie Constanța.
„Stela Palmată este o piesă deosebită, cu o poveste teribilă, dar care ne vorbește, după aproape două milenii despre credințele și spaimele tomitanilor“, au conchis reprezentanții instituției.
Reclama zilei vine din anul 1924: „ Nu mâncați! Nu beți! Până nu vizitați Restaurantul Tudorache, proprietar Tudorache Nicolau, str. Mihail Cogălniceanu nr.29, Cel mai renumit grătar național din Constanța. Vinuri alese (1924)“
Sursa foto: MINAC
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
