Muzeul de Istorie Constanța, file de istorie: Portul Constanța, în atenția presei maritime britanice, în perioada interbelică
Cultură
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă seria aducerilor-aminte din orașul vechi, astăzi, 20 septembrie 2026, prezentând un moment în care Portul Constanța a intrat în atenția presei maritime britanice, în perioada interbelică.
Muzeul de Istorie arată că, în toamna anului 1928, o măsură adoptată de Căpitănia Portului Constanța ajungea să fie discutată în presa maritimă din Anglia.
Astfel, arată Muzeul de Istorie, ziarul „Dobrogea Jună” relata, în numărul din 20 septembrie, despre ecoul pe care această dispoziție îl avusese peste hotare, după ce o publicație specializată din Glasgow publicase un articol despre situația creată în portul din Constanța.
Căpitănia Portului Constanța hotărâse ca navele petrolifere să nu mai descarce balastul în incinta portului. Măsura urmărea să păstreze apa bazinului cât mai curată și să înlăture pericolul pe care îl puteau reprezenta resturile de petrol, păcură sau benzină ajunse în apă, arată Muzeul de Istorie.
Potrivit ziarului constănțean, suprafața bazinului era „veșnic murdar de păcură la suprafața apei, dându-i un aspect oribil și mânjind cu negru nu numai albul imaculat al îmbătrânitelor noastre vase poștale, dar și corpul tuturor vapoarele a căror față se menține cu enormă cheltuială”.
Dispoziția avea însă și consecințe pentru vasele care veneau la Constanța pentru a încărca petrol. Publicația britanică „Fairplay”, apărută la Glasgow, „orașul șantierelor navale din Anglia”, dedicată navigației și intereselor armatorilor, considera că regula fusese introdusă fără ca portul să dispună de mijloacele necesare pentru aplicarea ei în condiții de siguranță, arată Muzeul de Istorie:
„Căpitănia portului Constanța a lansat o circulară-ordin prin care obligă toate vapoarele cisterne să-și golească balastul (apa) înainte de intrarea lor în port. (…) La Constanța acest ordin al Căpităniei portului a cauzat multe neajunsuri și întârzieri vapoarelor sosite spre încărcare.
Acolo nu sunt remorchere puternice și nu există nici un vas separator de petrol (cisternă plutitoare în care să se deșerte balastul). Pe de altă parte poziția bazinului de petrol este de așa natură încât chiar cu savura (balastul) vapoarele nu pot pătrunde în bazin, în plină siguranță, intrarea fiind relativ îngustă cu cotituri și două brațe protectoare la gura bazinului de petrol.
Părerea unor experți cu lungă experiență în acest port este că atât iarna cât și vara, vapoarele ce intră în port fără balast sunt expuse avariilor“.
Discuția nu se oprea însă la aplicarea ordinului, arată Muzeul de Istorie. Ziarul britanic considera că, înaintea introducerii unor asemenea reguli, trebuiau pregătite și mijloacele tehnice necesare. În cazul Constanței, soluția indicată era amenajarea unui vas separator în care să poată fi primit balastul, „întocmai cum se procedează în alte porturi similare“.
În articolul reprodus de „Dobrogea Jună”, citat de Muzeul de Istorie, reprezentanții lumii maritime britanice arătau și că armatorii luau propriile măsuri pentru ca petrolul să nu fie evacuat împreună cu balastul.
Totuși, în opinia lor, lipsa unor instalații adecvate putea avea urmări asupra traficului maritim. Ei avertizau că sporirea riscului de avarii ar putea duce la creșterea costurilor de navigație și a primelor de asigurare pentru vasele care operau la Constanța.
Publicarea acestui articol arată cât de atent era urmărită activitatea portului de către lumea navigației europene și cât de strâns erau legate, în epocă, regulile de siguranță, dotările tehnice și desfășurarea comerțului maritim, arată Muzeul de Istorie.
Reclama zilei vine din anul 1928: „De vânzare Moara Victoria din Cernavoda. Se vinde prin licitație publică la Tribunalul Constanța în ziua de 26 septembrie ora 13. Strigările încep de la 1.300.000” (Dobrogea Jună, 20 septembrie 1928)
Sursa foto: Biblioteca Națională Digitală
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
