Muzeul de Istorie Constanța, file de istorie: Scandalul peștelui stricat, sărbătorirea studenților turci, epidemiile și alte evenimente din orașul interbelic
Cultură
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă seria aducerilor-aminte din orașul vechi, astăzi, 30 octombrie 2026, reprezentanții instituției prezentând aspecte din viața Constanței interbelice, pornind cu scandalul peștelui stricat, sărbătorirea studenților turci, epidemiile și alte evenimente, într-un cuvânt, „d`ale urbei“.
„Scăpând de sub supravegherea medicilor comunali a autorităților administrative, câțiva pescari au vândut azi dimineață în hală, o însemnată cantitate de pește vechi, intrat în putrefacție. Mai mulți cumpărători au protestat împotriva acestui fapt, dar zadarnic. Din cauza cererilor peste măsură de numeroase, în câteva minute întreaga marfă s-a desfăcut, rămânând ca consumatorii să tragă consecințele. Până în acest moment nu s-au semnalat cazuri de intoxicați, dar avem toate motivele să nu ne îndoim că ele s-au produs. Cerem serviciului sanitar să facă un control mai serios al piețelor și să nu cruțe nici o rigoare a legii fațâ de cei ce profită de împrejurările grele prin cari trecem și cari ne silesc să cumpărăm mărfuri stricate!“ (Dacia, 1923, citat de Muzeul de Istorie)
„În marea sală a restaurantului Elita comunitatea turcă din localitate a oferit aseară (n.n. 29 octombrie), un banchet de plecare, studenților turci cari, după o excursie de mai multe săptămâni prin întreaga țară, se reîntorc în patria lor. Fruntașii musulmani și cu d. Haidar Bey, consul al Turciei, au invitat la această masă și pe șefii autorităților române și pe directori de ziare. În tot timpul mesei a domnit o caldă însuflețire și tinerii turci au legat curând, în entuziasmul firii lor apropiabile, raporturi de prietenie cu amfitrionii și cu invitații români.
Seria toasturilor a fost deschisă de d. Omer Izet, intelectual turc din localitate, care a salutat fraternitatea turco-romănă și a închinat pentru propășirea ei. D. N. Negulescu, prefectul județului, într-o frumoasă cuvântare, reamintește de recomandațiile foștilor domnitori români ca urmașii lor să încheie legături de prietenie cu bravul și nobilul popor turc, vorbește de transformările mari prin cari au trecut Turcia și România, ridicând paharul pentru progresul națiunii turce. Dl Haidar Bey, consul al Turciei la Constanța, mulțumește autorităților românești, în numele guvernului ce reprezintă, de bună-voința ce-au arătat-o excursioniștilor și închină pentru România. Studentul turc de la Universitatea din București, Mustigib, vorbește de legăturile dintre studențimea română și cea turcă, creatoare de amiciție între aceste două popoare. Muftiul din Bazargic închină pentru fraternitatea turco-romănă.
Studenții excursioniști Chiazim și Chiamil vorbesc cu multă înflăcărare, primul în limba turcă și al doilea în limba franceză, de sentimentele frumoase pe cari studențimea și poporul turc le nutresc față de România și aduc prinosul lor de entusiazm și de mulțumire pentru tot ce au văzut în călătoria lor. Concetățeanul nostru, d. Suliman Abdul Hamid, într-o bine inspirată alocuțiune, ținută în limba franceză, asigură pe tinerii turci că nu poate exista o țară în care drepturile și sentimentele poporului turc să fi fost mai bine apărate, ca în România. Aduce elogii poporului român și închină pentru fraternitatea turco-romănă… La ridicarea mesei, studenții turci au intonat cântece studențești românești și în corpore s-au îndreptat spre port, unde s-au îmbarcat pe vaporul «Regele Carol» cu care au părăsit țara. În buna lor dispoziție, tinerii turci nu găseau cuvinte cu cari să-și arate impresiunile frumoase culese din excursia lor, prin regiunile industriale ca și cele agricole ale țării și mărturiseau sinceră părere de rău că părăsesc locurile frumoase pe cari le-au vizitat.” (Dacia, 30 oct. 1924, citat de Muzeul de Istorie)
„La spitalul comunal din localitate a încetat ori din viață copila Nepi Iuseni, în etate de 13 ani, bolnavă de scarlatină. La Oltina și Bazargic s-au produs de asemenea cazuri mortale de scarlatină. Numărul bolnavilor în localitate este în creștere”. (Dacia, 1923, citat de Muzeul de Istorie)
„Epidemiile sunt mereu în creștere în oraș. Pe lângă cele aproape 40 de cazuri de scarlatina s-au mai ivit în ultimele zileîncă peste 16 cazuri. Febra tifoidă a făcut noi victime. S-au mai ivit un caz de anghină difterică și două de pustulă malignă (bubă neagră).” (Dacia, 1924, citat de Muzeul de Istorie)
„Academia Populară și-a reluat activitatea. Prima șăzătoare va avea loc sâmbătă 30 Octombrie, ora 6,30 —8 p. m. în localul școlii primare No. 1 de fete, strada Carol. Vor vorbi domnii: magistrat D. Stoicescu : ,Prima navă română“. prof. Mureșanu -«Educația copilului». avocatul Bucur Constantinescu –«Obiceiuri juridice».“ (Dacia, 1926, citat de Muzeul de Istorie)
„Aflăm cu părere de rău că săptămâna trecută a încetat din viață la București Polihon Foundace, fost timp îndelungat director al Băncii Comerciale dinlocalitate. Numitul moare în vârstă de 50 ani, lăsând regrete unanime în rândurile rudelor și prietenilor. Înmormântarea s-a făcut la București”. (1926, arată Muzeul de Istorie)
„Domnul avocat Alex. D. Constantinescu s-a mutat din strada M. Eminescu no. 5, în Bulevardul Ferdinand no. 5, (lângă Divizie)”. (1926)
Reclama zilei vine din anul 1926 – Atelierul de mode Mirca Vasileva Bulev, Piața Independenței 47, execută orice fel de comenzi și reparații de Pălării de Fetru, cu prețuri mai eftene ca oriunde. Vizitați spre convingere. (1926)
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
