Muzeul de Istorie Constanța: Revista Analele Dobrogei primește recunoaștere în cercetarea istorică, în urma evaluării de către Consiliul Național al Cercetării Științifice
Cultură
Revista „Analele Dobrogei“ primește recunoaștere în cercetarea istorică, în urma evaluării desfășurate de Consiliul Național al Cercetării Științifice, a transmis astăzi, 18 august 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
O tradiție începută în urmă cu mai bine de un secol își găsește, în 2026, o nouă confirmare, spune Muzeul de Istorie, arătând că, în urma procedurii de evaluare desfășurate de Consiliul Național al Cercetării Științifice, revista „Analele Dobrogei“ a fost clasată, în luna august 2026, în categoria C a publicațiilor din domeniul Istorie și studii culturale.
„Este o recunoaștere care se adaugă unui parcurs editorial îndelungat și unei contribuții considerabile la cercetarea și valorificarea istoriei și culturii spațiului dobrogean“, arată Muzeul de Istorie.
Cnform sursei citate, revista „Analele Dobrogei“ a apărut pentru prima dată în anul 1920, la inițiativa geografului și scriitorului Constantin Brătescu și a publicistului Ioan N. Roman.
În primăvara acelui an, un grup de intelectuali constănțeni – profesori, magistrați, avocați, ingineri și medici – punea bazele Societății Culturale Dobrogene, al cărei program urmărea „studiul științific al trecutului și prezentului Dobrogei“, arată Muzeul de Istorie.
Printre obiectivele sale se numărau editarea unei reviste, organizarea de conferințe, înființarea unei biblioteci și, în egală măsură, „fondarea unui muzeu regional dobrogean“. Revista și muzeul au devenit, astfel, componente ale aceluiași proiect cultural, construit în jurul dorinței de a păstra, cerceta și valorifica patrimoniul Dobrogei.
Încă din primele decenii de apariție, „Analele Dobrogei“ s-a afirmat ca un spațiu al cercetării interdisciplinare, reunind contribuții de istorie, arheologie, geografie, geologie, statistică, literatură și alte domenii, arată Muzeul de Istorie.
Printre momentele sale de referință se numără volumul aniversar din 1928, dedicat Semicentenarului Independenței și al Unirii Dobrogei cu România, intitulat „1878-1928. Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească“, lucrare considerată până în prezent o monumentală monografie dedicată Dobrogei.
Prestigiul construit de revistă în timp se leagă și de personalitățile care i-au fost alături, arată Muzeul de Istorie. La reluarea apariției sale, în 1995, Colegiul de redacție era alcătuit din Adrian Rădulescu, Doina Păuleanu, Enache Puiu, Octavian Georgescu, Actuan Murat și Gavrilă Simion, nume sonore ale culturii și cercetării dobrogene.
Din 2019, odată cu lansarea celei de-a treia serii, revista și-a asumat mai ferm deschiderea către spațiul sud-est european, sub coordonarea Consiliului Științific care reunește specialiști din România, Italia, Turcia și Bulgaria, între care Ioan-Aurel Pop, Constantin Ardeleanu, Ovidiu Cristea, Alberto Basciani, Alp Yücel Kaya, Krassimira Mutafova și Ivan Roussev. Componența sa internațională reflectă preocuparea pentru conectarea cercetării dobrogene la dezbaterile academice din această zonă a Europei, arată Muzeul de Istorie.
În prezent, echipa editorială reunește specialiști ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, între care redactorul-șef, dr. Delia Roxana Cornea, și directorul revistei, dr. Aurel Mototolea, alături de specialiști ai Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” Constanța, respectiv conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, editor, arată Muzeul de Istorie.
Apariția anuală a revistei este sprijinită și de activitatea întregului Colegiu de redacție, format din dr. Sorin Marcel Colesniuc, dr. Lavinia Dacia Dumitrașcu, dr. Corina-Mihaela Apostoleanu, conf. univ. dr. Florin Anghel și dr. Constantin Cheramidoglu.
Prin activitatea sa de peste un secol, revista „Analele Dobrogei“ a devenit un reper pentru studiul spațiului dobrogean, reunind generații de istorici și cercetători preocupați de recuperarea, înțelegerea și valorificarea trecutului acestei provincii. Evaluarea realizată de Consiliul Național al Cercetării Științifice marchează un nou moment important pentru publicație și îi consolidează prestigiul în mediul academic românesc.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
