Paștele Blajinilor: Ce se dă de pomană pentru sufletele celor adormiți

Cultură
Anul acesta, Paștele Blajinilor pică luni, pe data de 13 mai, însă majoritatea merg la cimitire și fac pomeni duminică, fiind zi liberă.
În credință populară, în lunea după duminica Tomei, se sărbătorește Paștele Blajinilor, numit și Paștile morților.
Este o sărbătoare religioasă, considerată de unii ca fiind creștină, iar de alții ca fiind o sărbătoare cu rădăcini păgâne.
Data aceste sărbători tradiționale diferă de ziua în care pică Paștele Ortodox.
În diferite zone ale țării preoții chiar sfințesc mâncarea și restul lucrurilor care se împart în această zi.
Încă din cele mai vechi timpuri, de Paștele Blajinilor, oamenii merg la cimitir pentru a curăța locurile de veci ale celor dragi.
Se aprind lumânări și așază flori proaspete, în amintirea celor decedați.
De asemenea, este o zi în care se organizează o pomană colectivă, când credincioșii aduc la cimitir coșuri cu diferite alimente pe care le împart pentru sufletele celor trecuți în neființă.
De Paștele Blajinilor, oamenii obișnuiesc să dea de pomană fructe, cozonac, ouă roșii, pască, colaci, covrigi, plăcinte cu brânză, carne sau miere, vin roșu, dar și alte preparate tradiționale.
Ce tradiții sunt de Paștele Blajinilor
În această zi, oamenii curăță și înfrumusețează locurile de veci ale rudelor pentru că se zice că dacă fac curat și la cineva străin, Dumnezeu îi va răsplăti.
În zonele unde preoții sfințesc cele aduse de femei spre a fi împărțite, femeile aduc la cimitir câte un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare pe care îl dăruiesc preotului care citește pomelnicele.
În această zi nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendenta a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.
Potrivit unor povești vechi, scrie româniatv.ro, blajinii provin din copii nebotezati, morți imediat după naștere.
În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele, scrie www.crestinortodox.ro. Se spune că aceștia au rămas pe o insulă foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sâmbetei.