za-logo

Ne puteți urmări pe:

  • Acasă
  • Știrile zilei
  • Administrație locală
  • Politic
  • Justiție
  • Economie
  • Cultură
  • Tinerii excepționali ai Constanței
  • Învățământ
  • Sport
  • Sănătate
  • Agricultură
  • Externe
  • Locuri de muncă
  • Imobiliare
  • Showbiz
  • Anunțuri

Ne puteți urmări pe:

Acasă » Cultură » Tradiții și obiceiuri în ziua în care îl cinstim pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

Tradiții și obiceiuri în ziua în care îl cinstim pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

Tradiții și obiceiuri în ziua în care îl cinstim pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie

Cultură

26.10.2020

De către Ziarul Amprenta

Sfântul Dumitru sau Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit la 26 octombrie atât în calendarul ortodox, cât și în cel catolic. În tradiţia populară românească este considerat patronul păstorilor, cel care desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. De aceea, se spune, ciobanii află de ziua Sfântului Dumitru cum va fi iarna. 

Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dumitru are loc la 26 octombrie și este urmată de cea a Sfântului Dimitrie cel Nou, în 27 octombrie, ocrotitorul Bucureştiului, ocazie cu care sunt scoase la Patriarhie moaştele Sfântului și are loc un pelerinaj.

În Evul Mediu, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a devenit unul dintre sfinţii militari, adică cei veneraţi în special de soldaţi în timpul războiului. Voievodul Ştefan cel Mare avea în timpul campaniilor militare pe care le-a purtat un steag cu însemnele Sfântului Dimitrie.

Cine a fost Sfântul Mare Mucenic Dumitru

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305),  în provincia Iliricum, și a fost el însuși ofițer al Imperiului Roman.

Sfântul Dumitru s-a născut în Tesalonic (Salonic), din părinţi de neam bun şi dreptcredincioşi. Tatăl său era guvernator al Tesalonicului. Dimitrie a fost fiul pe care cei doi soţi l-au primit de la Dumnezeu, după multe rugăciuni.

Botezat în taină

Când copilul a ajuns la vârsta la care să poată cunoaşte şi să înţeleagă adevărul, a fost dus de părinţii săi, creştini în ascuns, în casa lor de rugăciune, o cămăruţă din palat, tăinuită, unde a văzut sfintele icoane. I-a fost arătată icoana adevăratului Dumnezeu, Care a făcut cerul şi pământul, şi icoana Născătoarei de Dumnezeu. Aici, chemând în taină un preot şi câţiva creştini, prieteni ai lor, l-au botezat pe fiul lor în numele Preasfintei Treimi.

Guvernator al Salonicului

După moartea tatălui său, Sfântul Dumitru a fost chemat de împăratul Maximian (286-305) şi numit în locul acestuia guvernator, încredinţându-i-se Tesalonicul cu porunca de a-l curăţa de creştini. Nu numai că Sfântul Dimitrie a încălcat acest ordin, dar odată întors în cetate a început să propovăduiască Evanghelia.

În scurt timp, împăratul a aflat că Dimitrie este creştin şi că pe mulţi îi aducea la credinţa sa. S-a mâniat şi a dorit să meargă în cetatea Tesalonicului ca să vadă cu ochii săi. Aici l-a chemat în faţa sa pe guvernatorul cetăţii, Sfântul Dimitrie, care stând înaintea împăratului, a mărturisit cu îndrăzneală că este creştin.

Execuția

A fost închis, iar în ziua de 26 a lunii octombrie, au intrat ostaşii în temniţa în care fusese aruncat. Găsindu-l stând la rugăciune, l-au împuns cu suliţele. Întâia suliţă cu care a fost lovit a fost în coasta dreaptă, în locul în care a fost împuns şi Hristos pe cruce.

Minunile

Creştinii au luat în noaptea următoare trupul Sfântului Mucenic şi l-au îngropat, iar deasupra mormântului au zidit o bisericuţă în care se săvârşeau multe minuni. În această bisericuţă a intrat prefectul Iliricului, Leontie, şi în timp ce se ruga, s-a vindecat de o boală care îl chinuia de multă vreme. Pentru acest fapt, Leontie a mulţumit lui Dumnezeu şi Sfântului Mucenic Dimitrie şi a zidit o biserică mai mare şi mai frumoasă în locul celei dintâi.

De ce i se spune Izvorâtorul de Mir

Când s-a săpat temelia pentru această construcţie, au fost găsite moaştele Sfântului Dimitrie, care izvorau mir bine mirositor, în aşa fel încât toată cetatea a fost umplută de mireasmă. De aceea, i se mai spune Sfântului Mucenic Dimitrie şi Izvorâtorul de Mir.

Edificiul paleocreştin original există şi astăzi şi face parte din site-ul Monumentelor Paleocreştine şi Bizantine din Salonic, aflându-se pe lista monumentelor din Patrimoniul mondial UNESCO din anul 1988.

Tradiții și obiceiuri. De Sfântul Dumitru se află cum va fi iarna

În credinţa populară, anul este împărţit în două anotimpuri: vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe „încuie” iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Există credinţă că, în ziua Sf. Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii.

Oaia albă și oaia neagră anunță semnele iernii

Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşază cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru.

Un alt mod de a afla cum va fi iarna este acela de a urmări mersul oilor în dimineaţa sărbătorii Sf. Dumitru. Astfel, dacă dimineaţa se va trezi mai întâi o oaie albă, care va pleca spre sud, iarna va fi grea. Dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.

Potrivit altor tradiţii, dacă de Sfântul Dumitru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă şi frumoasă. Dacă Luna va fi plină şi cerul acoperit de nori, iarna va fi grea, cu zăpezi mari.

Tradiții. Focurile lui Sumedru

Ziua Sfântului Dumitru era, pe vremuri, şi o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani la Sân-George, de unde şi zicerea că „la Sân-George se încaieră câinii, iar la Sâmedru se sfădesc stăpânii”.

Tot de Sfântul Dumitru, se tocmeau servitorii pentru diverse treburi şi se stricau stânele. Ţăranii tundeau coama căilor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.

În anumite zone, ţăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtăşanie.

În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, există tradiția de a se aprinde focuri (focurile de Sâmedru), peste care sar copii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi.

Obiceiul focului, cu tineri adunați în jurul lui, încă se mai păstrează, inclusiv în jurul Bucureștiului, numai că în ultimii ani, lemnele cu care se făceau astfel de focuri pe vremuri au fost înlocuite de pneuri, ceea ce dă naștere la o poluare pregnantă.

Cine a fost Sfântul Dimitrie cel Nou

Sfântul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a fost un pustnic care a trăit la sud de Dunăre în secolul 13, conform surselor româneşti, sau în secolul 17, conform celor bulgăreşti. El este sărbătorit la 27 octombrie.

Sfântul Dimitrie cel Nou a fost un păstor din satul Basarabovo, iar ulterior a îmbrățișat haina monahală. Locul de asceză a fost lângă albia unui râu, într-o mică grotă. A devenit ulterior sfânt, după ce localnici au adus mărturii că s-au întâmplat multe miracole şi vindecări în acea zonă.

Generalul Peter Saltikov a luat moaştele sfântului Dimitrie cel Nou în timpul unei campanii din secolul al 18-lea, în războiul cu Imperiul Otoman şi le-a trimis spre Rusia. Negustorul aromân Hagi Dimitrie şi mitropolitul Grigore de la București, care aveau un mare respect faţă de sfânt, au reuşit să negocieze cu Saltikov şi să păstreze moaştele sfântului Dimitrie cel Nou la Bucureşti, în 1775.

Moaştele acestuia au fost scoase spre cinstire în timpul epidemiilor de ciumă şi holeră din 1815 şi 1830 de domnitorii Caragea şi Ghica.

În 1955 Biserica a decis generalizarea cultului.

Sursa: Digi24

Etichete:

  • Sfântul Dimitrie
  • Izvorâtorul de Mir
Articole similare

Cultură

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța: O nouă ediție a Școlii de Vară de Arheologie s-a încheiat la Carsium 31.08.2026

În perioada 24–27 august 2026, la Hârșova s-a desfășurat cea de-a V-a ediție a Școlii de Vară de Arheologie de la Carsium, program organizat de Institutul Național al Patrimoniului, în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub …

Cultură

FOTO Festivalul de Dans Contemporan CONNECT 2026 @ SEAS aduce la Constanța cinci zile de dans, performance, artă vizuală și film 31.08.2026

Între 1 și 5 septembrie, SEAS – Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului și Festivalul de Dans Contemporan CONNECT invită publicul constănțean la un program de cinci zile cu spectacole, performance-uri, expoziții, filme, ateliere și intervenții în spațiul public, cu artiști …

Cultură

Muzeul de Istorie Constanța, amintiri despre Histria, orașul care își bătea propria monedă și făcea comerț până în Transilvania de astăzi 31.08.2026

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă seria aducerilor aminte din vremurile de demult, astăzi, 31 august 2026, reprezentanții instituției vorbind despre Histria, orașul care își bătea propria monedă și făcea comerț până în Transilvania de astăzi. Astfel, Muzeul de …

De la același autor

Știrile zilei

Încă o licitație eșuată: Nicio firmă nu vrea să se ocupe de strângerea câinilor fără stăpân din Portul Constanța 31.08.2026

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA (CN APM) se confruntă cu un blocaj în atribuirea contractului pentru gestionarea câinilor fără stăpân din Portul Constanța, după mai multe licitații eșuate. Nici în această lună, Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța nu …

Administrație locală

Ancuța Belu, primarul comunei Mihail Kogălniceanu, mesaj de Ziua Limbii Române: Să ne purtăm cu mândrie identitatea! 31.08.2026

Primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Ancuța Belu, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Limbii Române, sărbătorită anual la data de 31 august. Edilul a subliniat importanța limbii române ca element al identității naționale și ca legătură între generații, îndemnând locuitorii comunei …

Administrație locală

Parcul fotovoltaic din comuna Poarta Albă va fi gata în curând. Ordinul de începere a lucrărilor, dat la finalul lunii iulie 31.08.2026

Lucrările pentru construirea parcului fotovoltaic al comunei Poarta Albă, cu o capacitate de 4,2 MW, au intrat în execuție la sfârșitul lunii iulie, după emiterea ordinului de începere. Ordinul de începere a lucrărilor au început în data de 22 iulie 2026, …

Ultimele Știri
Primăria Eforie ANGAJEAZĂ administrator clădire: Se solicită studii medii

Locuri de muncă

Primăria Eforie ANGAJEAZĂ administrator clădire: Se solicită studii medii 31.08.2026
Primăria Cumpăna invită GRATUIT elevii Liceului Tehnologic Nicolae Dumitrescu la Aqua Magic Mamaia

Știrile zilei

Primăria Cumpăna invită GRATUIT elevii Liceului Tehnologic Nicolae Dumitrescu la Aqua Magic Mamaia 31.08.2026
Ce se întâmplă cu cardul de sănătate de la 1 septembrie: CNAS, precizări importante

Știrile zilei

Ce se întâmplă cu cardul de sănătate de la 1 septembrie: CNAS, precizări importante 31.08.2026
Încă o licitație eșuată: Nicio firmă nu vrea să se ocupe de strângerea câinilor fără stăpân din Portul Constanța

Știrile zilei

Încă o licitație eșuată: Nicio firmă nu vrea să se ocupe de strângerea câinilor fără stăpân din Portul Constanța 31.08.2026
Constanța, Hârșova, Murfatlar, Ostrov, Oltina, Cumpăna, Poarta Albă, Lipnița, Aliman și Topalu, fără curent electric săptămâna aceasta: Programul COMPLET al sistărilor

Administrație locală

Constanța, Hârșova, Murfatlar, Ostrov, Oltina, Cumpăna, Poarta Albă, Lipnița, Aliman și Topalu, fără curent electric săptămâna aceasta: Programul COMPLET al sistărilor 31.08.2026
za-logo

Ziarul Amprenta reprezintă o publicație independentă în care cititorii din județul Constanța, dar și din împrejurimi, pot parcurge cele mai noi și interesante știri. Cititorii au la dispoziție articole de interes local și general, structurate în diferite secţiuni precum: Administrație locală, Politic, Economie, Sănătate, Agricultură, Cultură sau Sport. Încă de la înființare, misiunea noastră a fost aceea de a informa corect cititorii, contribuind astfel la dezvolatarea societăţii şi la formarea unei comunități puternice şi responsabile. Din Redacția Ziarului Amprenta fac parte jurnaliști responsabili și echidistanți, cu experiență în presa locală, care se străduiesc să ofere informații precise, echilibrate și verificate, respectând standardele etice și jurnalistice.

Contactați-ne: [email protected]
Redacția Termeni şi condiţii de utilizare Politica de confidențialitate Politica Cookies Politica EU GDPR

Ziarul Amprenta ©2026

Prin continuarea navigării pe ZiarulAmprenta.ro confirmi acceptarea termenilor și condițiilor de folosire. Citește: Termeni şi condiţii, Politica de Confidențialitate.