Vinerea Mare, tradiții și obiceiuri: Ce trebuie să eviți să faci astăzi
Cultură
Vinerea Mare este zi de post negru, pocăință, durere și tăcere. Este ziua durerii absolute.
Vinerea Mare este una dintre cele mai tulburătoare zile din calendarul ortodox, ziua în care întreaga lume creștină își amintește de patimile, răstignirea și moartea Mântuitorului Iisus Hristos.
Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, marchează momentul în care Hristos a fost răstignit pe cruce pentru mântuirea lumii.
Credincioșii țin post negru, nu mănâncă și nu beau nimic până la asfințit, iar alții se abțin de la orice aliment de dulce. Se spune că cine ține post negru în această zi va avea parte de sănătate și liniște sufletească tot anul.
Potrivit tradiției, este interzis să se coacă pâine, să se spele haine, să se coasă sau să se muncească ogorul – totul se oprește din respect pentru jertfa lui Hristos. Se crede că „nici iarba nu crește” în această zi și că orice muncă începută va fi sortită eșecului.
Denia de vineri seara, cunoscută și ca Utrenia Sâmbetei celei Mari, este slujba înmormântării Domnului Hristos.
Momentul central al acestei slujbe îl constituie cântarea Prohodului Domnului – imnul de jale pentru moartea și îngroparea Mântuitorului– intonat în trei stări de către preot și credincioși, în jurul Sfântului Epitaf. Epitaflul, reprezentând scena punerii în mormânt a Domnului, este așezat în mijlocul bisericii încă din timpul Vecerniei săvârșite dimineață. Pe tot parcursul Prohodului, preotul stă în fața Epitafului și, între stări, rostește ectenii mici și îl cădește, înconjurându-l.
După încheierea Prohodului, se cântă „Binecuvântările Învierii”, asemenea Utreniei din duminici, pentru a aduce în suflete speranța și credința în Învierea cea de a treia zi, după tânguirea pentru moartea Celui Răstignit.
Un moment de mare încărcătură este și procesiunea solemnă de după Doxologie, când clerul și credincioșii înconjoară biserica purtând Sfântul Epitaf. Această procesiune simbolizează ducerea la groapă și înmormântarea Trupului Domnului și amintește de tradiția veche din Ierusalim, când credincioșii parcurgeau drumul de la Golgota la Sfântul Mormânt.
Un alt element esențial al deniei este lectura celor trei fragmente biblice: o paremie, un apostol și o evanghelie, rostite după readucerea Sfântului Epitaf în biserică și așezarea lui pe Sfânta Masă, unde va rămâne până la praznicul Înălțării Domnului, potrivit Altarul Credinței.
Prin cântarea Prohodului și procesiunea cu Sfântul Epitaf, denia din Vinerea Sfintelor Patimi se numără printre cele mai impresionante slujbe ale cultului ortodox, fiind considerată de unii teologi „punctul culminant al creației liturgice ortodoxe”.
Superstiții și obiceiuri în Vinerea Mare
În Vinerea Mare, agricultorii nu trebuie să lucreze sau să semene nimic pe câmp pentru că nu va crește.
Potrivit unor tradiții și obiceiurilor, în Vinerea Mare se spune că nu e bine să coși, să speli și nici să faci curățenie.
Mulți cred că nu se pune mâna pe ac și ață, pentru că „se înțeapă răul în casă ”.
Se crede că cine muncește sau face lucrurile grele în această zi va atrage ghinionul. De aici și recomandarea, din tradiție, de a te abține de la muncile fizice intense în această zi.
În unele zone se afumă cu tămâie pomii pentru a fi feriți de animale sălbatice, boli sau dăunători.
În unele regiuni, există și credința că, dacă iei un ou roșu din „coșul” sfințit de la biserică, vei avea noroc pe tot parcursul anului.
Citește și:
