Avertisment dur al ministrului Finanțelor pentru bugetul pe 2027: anul viitor poate fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că bugetul României pentru 2027 va fi supus unor presiuni importante și că anul viitor „poate fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026”.

În contextul evaluării S&P pentru ratingul de țară, Nazare susține că România are nevoie de prudență, controlul cheltuielilor și un buget realist și credibil, care să continue consolidarea fiscală și să protejeze investițiile.

„În aceste zile continuă evaluarea S&P. Am prezentat deschis rezultatele obținute, dar și riscurile pe care le avem în față. Un rating de investiții nu se păstrează prin promisiuni sau declarații.

Se păstrează prin rezultate – garantate prin execuție, prin predictibilitate și prin continuitatea politicilor responsabile. De aceea trebuie să vorbim deschis și despre provocările bugetului pentru 2027, care va trebui adoptat în Parlament.

Prudența, precauția și responsabilitatea sunt esențiale, într-un context în care România se confruntă cu multiple presiuni, iar anul viitor poate fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026”, avertizează, duminică, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului interimar, România intră în 2027 cu „obligații și presiuni care există deja”, Nazare avertizând că, în contextul consolidării capacității de apărare pe fondul noilor realități de securitate din regiune, aceste cheltuieli vor crește, inclusiv odată cu implementarea investițiilor finanțate prin SAFE.

„Avem în față probleme structurale legate de dimensiunea și eficiența administrației publice. După doi ani în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate, presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare nu pot fi ignorate. România are, în același timp, un stoc important de obligații rezultate din hotărâri judecătorești neachitate în ultimii ani, care trebuie, la rândul său, gestionat responsabil. Iar acestea sunt doar o parte dintre obligațiile de plăți care pun presiune pe bugetul anului viitor”, atrage atenția Alexandru Nazare.

În același timp, completează ministrul Finanțelor, pe componenta de venituri, deși colectarea s-a îmbunătățit semnificativ în ultimul an, România „are încă foarte mult de recuperat”, în contextul în care evaziunea și economia gri sunt „fenomene complexe” care, deși sunt din ce în ce mai bine identificate și monitorizate datorită digitalizării, „erodează considerabil” baza de venituri a statului.

„Sunt probleme care nu se rezolvă doar într-un an sau doi și care necesită măsuri consecvente în continuare. Există, în același timp, angajamente de reducere sau de eliminare a unor taxe – măsuri importante pentru competitivitatea economiei, dar care reprezintă în același timp venituri care nu se vor mai regăsi în bugetul anului viitor”, explică ministrul Finanțelor.

Nazare amintește, în același timp, că se încheie „componenta excepțională de finanțare prin PNRR”, așa încât granturile care au permis României să susțină în ultimii ani un volum foarte ridicat de investiții nu vor mai reprezenta aceeași sursă pentru bugetele viitoare.

„Dacă vrem să păstrăm investițiile la un nivel ridicat, trebuie să compensăm această schimbare prin fondurile politicii de coeziune, o prioritizare mult mai strictă a investițiilor naționale și, mai ales, printr-o participare mai mare a capitalului privat. Toate acestea vin într-un moment în care economia încă resimte inflația, modificările de preț din energie și efectele liberalizării, iar costurile rămân ridicate atât pentru companii, cât și pentru populație. Avem în continuare și un dezechilibru extern important, vizibil în deficitul de cont curent. Sunt realități care influențează consumul, investițiile, competitivitatea și, implicit, veniturile viitoare ale bugetului”, precizează Alexandru Nazare.

El spune că, de aceea, statul „nu poate angaja noi cheltuieli sau noi angajamente permanente, fără surse solide de finanțare”, iar bugetul pentru 2027 „trebuie să pornească de la această realitate”.

„Trebuie să spunem clar ce constrângeri avem și ce trebuie prioritizat. Predictibilitatea fiscală înseamnă și această formă de onestitate. Avem nevoie de un buget pentru 2027 realist și credibil, care să continue consolidarea, dar care să pregătească în același timp economia pentru trecerea de la modelul de investiții susținut excepțional de PNRR la un model bazat mai mult pe fonduri europene structurale, capital privat și investiții publice atent prioritizate”, arată Nazare.

Acesta consideră că, în același timp, consolidarea fiscală nu poate fi „singura ambiție” a României, ci trebuie să treacă „de la stabilizare la creștere”, adică mai mult capital privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie, exporturi și locuri de muncă mai bine plătite.

„În perioadele de incertitudine, responsabilitatea tuturor celor care administrăm banii publici este cu atât mai mare. România trebuie să continue să își respecte angajamentele, să își protejeze cetățenii de șocuri financiare, iar direcția economică a țării trebuie să rămână stabilă. Atunci când am procedat altfel, deciziile dificile au fost amânate, iar amânările au acumulat costuri pe care le plătim astăzi”, avertizează ministrul.

Nazare amintește că România anului 2021 pornea la drum cu un PNRR de aproximativ 29 de miliarde de euro și cu un set de reforme care trebuiau să rezolve o parte dintre problemele structurale ale statului.

„Câțiva ani mai târziu, am ajuns la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și la o perioadă de inflație ridicată, iar acum trebuie să corectăm aceste dezechilibre într-un timp mult mai scurt și cu costuri mult mai mari. Problemele amânate nu dispar. Devin mai scumpe. Iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean – prin taxe, inflație, dobânzi mai mari sau mai puține resurse pentru investiții și servicii publice”, încheie Alexandru Nazare.