Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă rămân închise până cel puțin la mijlocul lunii octombrie
Economie
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, vine cu previziuni dure. Acesta susține că trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate. Cu atât mai mult cu cât reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă rămân închise până cel puțin la mijlocul lunii octombrie.
Asta cu toate că sistemul Energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se așteptau foarte mulți, susține Bușoi.
„Încă avem Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puțin pe următoarele zece zile, prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungește o situație care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a crește prețul la electricitate în lunile următoare și care, evident, se adaugă în situații generale din Europa, ce arată prețul foarte ridicat la gaze. Săptămâna trecută, când am fost la Reuniunea Informală a miniștrilor Energiei, am reprezentat România la Dublin, iar chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate. Nu avem încă direcția definitivă, dar, evident, unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se așteptau foarte mulți”, a declarat Cristian Bușoi.
În plus, acesta a mai menționat și că această criză trebuie depășită, astfel încât să fie generate prețuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi și marii furnizori.
„Am finalizat cu succes PNRR-ul. Vorbim de peste 800 de milioane de euro care au fost absorbiți de sistemul energetic. Nu e o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, dar este o sumă semnificativă care a cofinanțat capacități de producție din surse regenerabile, capacități de stocare în baterii, două CET-uri – la Arad și Constanța – care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă și termoficarea în aceste două importante municipii, patru capacități de producție de hidrogen”, susține secretarul de stat.
În plus, Suntem pe finalul implementării Fondului de Modernizare ca și timing, să spunem, 2020-2030. Suntem în 2026, iar dintre cele 12 miliarde, avem în jur de 10 miliarde deja angajate în diverse proiecte.
„În opinia mea, ar trebui să fie focus și pentru următorul cadru financiar multianual, viitorul Politicii de Coeziune și ceea ce România va putea să investească în energie dintre cele 60 sau poate 65 de miliarde din perioada 2028-2034. Digitalizarea, soluțiile cyber, continuarea proiectelor de tip CfD pentru energiile regenerabile vor fi alte direcții de acțiune”, a susținut Cristian Bușoi.
Citește și:
