Reactorul explodat de la Cernobîl ”s-a trezit”. Au reînceput reacțiile de fisiune nucleară

În masele de uraniu îngropate în reactorul numărul patru al centralei nucleare de la Cernobîl care a explodat în 1986 au reînceput reacţiile de fisiune nucleară. Oamenii de știință ai guvernului ucrainean încearcă să înțeleagă dacă aceste reacții vor dispărea aşa cum au apărut, adică singure, sau dacă va fi necesară o intervenție pentru a evita un accident, chiar dacă, evident, nu se vorbeşte de consecințe comparabile cu cele din urmă cu 35 de ani, ci despre un eveniment mult mai mic. „E ca și cum ar fi jăratic într-un grătar”, spune Neil Hyatt, chimist expert în materiale nucleare la Universitatea din Sheffield, într-un interviu acordat revistei Science.

Senzorii au înregistrat un număr din ce în ce mai mare de neutroni, semnalul unei reacții de fisiune nucleară, care sosea dintr-una dintre încăperile inaccesibile ale reactorului, a explicat Anatolii Doroșenko, de la Institutul pentru problemele de siguranță ale centralelor nucleare din Kiev. „Există multe incertitudini, dar nu putem exclude posibilitatea unui accident”, a adăugat colegul său de la Institut, Maxim Saveliev, afirmând că „numărul de neutroni crește încet”. Când s-a topit nucleul reactorului, tijele de uraniu folosite drept combustibil, învelişul lor de zirconiu, tijele de grafit și nisipul s-au revărsat ca lava. Au precipitat în pivnița de la intrarea în reactor unde s-au pietrificat în ceea ce se numește FCM (Fuel containing material – material care conține combustibil) adică 170 de tone de uraniu iradiat.

„Sarcofagul” construit în jurul reactorului la un an după accident a permis să intre apa de ploaie, apă care încetinește neutronii și, prin urmare, crește probabilitatea unei coliziuni cu uraniul. Coincizând cu ploile abundente, contorul de neutroni a crescut, revenind apoi la nivelurile normale. Noua manta trebuia să protejeze și reactorul de apă și așa a şi făcut până când, în unele locuri, numărul neutronilor a început să crească din nou, aproape dublându-se în patru ani, la camera 305/2.

Se estimează că odată cu uscarea FCM, coliziunile dintre neutroni și atomii de uraniu vor fi mai ușoare, caz în care reacția de fisiune ar putea accelera exponențial, eliberând energie nucleară într-un mod necontrolat. Nu cum s-a întâmplat în 1986, subliniază oamenii de știință ucraineni. Efectul ar fi unul limitat, dar ar putea provoca totuşi prăbușirea unor secțiuni instabile ale clădirii, eliberând praf radioactiv în noua structură de protecție.