5 ianuarie 2026, Ajunul Bobotezei, zi de post negru: Cum își pot afla ursitul fetele nemăritate

Ziua de 5 ianuarie 2026 este marcată în calendarul ortodox ca Ajunul Bobotezei. Este o sărbătoare dedicată rugăciunii și postului aspru, cunoscut sub numele de post negru.

Potrivit Creștinortodox, sărbătoarea Botezului Domnului, prăznuită pe 6 ianuarie, este precedata de o zi de post aspru, numită Ajunul Botezului Domnului.

Aceasta zi de post datează din secolele IV – VI, când catehumenii se pregăteau prin post și rugăciune să primească Botezul în ziua praznicului Bobotezei. După ce erau botezați, aveau posibilitatea să participe pentru prima data la Liturghia credincioșilor și să se împărtășească cu Trupul și Sângele Domnului.

„Postim pe 5 ianuarie pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare și pentru a ne pregăti duhovnicește pentru sărbătoarea Botezului Domnului nostru Iisus Hristos.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alaturi de Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită în 14 septembrie, și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul, pomenita în 29 august.

În Ajunul Botezului Domnului și de Boboteaza (5 și 6 ianuarie), se oficiază Sfințirea cea mare a apei, numita și Agheasma Mare. Slujba de Sfințire a apei se săvârșește în afara bisericii, nu în interiorul ei, pentru a vesti tuturor bucuria Botezului Domnului.

Agheazma Mare se va gusta, pe nemâncate, din ziua Botezului Domnului până pe 14 ianuarie. Iar când suntem bolnavi sau în mari ispite și încercări, se poate gusta din ea și în cursul anului bisericesc, dar cu binecuvântarea duhovnicului”, arată Creștinortodox.

Tradiții și obiceiuri în Ajun de Bobotează

• În Ajunul Bobotezei sunt săvârșite Ceasurile împărătești, Liturghia Sfanțului Vasile cel Mare unita cu Vecernia și apoi Sfințirea cea mare a apei.
• În Ajunul Botezului Domnului, preotul merge la credincioși pentru a le sfinti casele și gospodăria prin stropire cu Agheasma Mare.
• Fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul.
• O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
• Potrivit altor tradiţii, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
• În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare, iar imediat după sfinţirea mesei, parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”.

Citește și:

Când se despodobește bradul de Crăciun: Ziua pe care o respectă românii în mod tradițional