Aproape 1,5 milioane de români își sărbătoresc onomastica duminică, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Vezi aici ce ai voie să faci și ce nu
HRANĂ PENTRU SUFLET
Aproape 1,5 milioane de români îşi sărbătoresc duminică onomastica, la praznicul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Potrivit datelor comunicate de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 836.706 bărbaţi şi 637.217 femei.
Dintre bărbaţii sărbătoriţi cei mai mulţi poartă numele de Mihai – 364.878 şi Gabriel – 341.019.
Alături de aceştia sunt sărbătoriţi duminică şi cei care poartă numele de Mihail – 60.853 de persoane, Mihaita/Mihăiţă/Mihaiţă – 29.023, Gavril – 15.782 şi Mihnea – 12.095.
Se mai întâlnesc următoarele prenume: Gabi – 4.072; Gabita/Găbiţă/Gabiţă – 100; Gavriil – 310; Gavrila/Gavrilă – 5.510; Michi – 91; Mihaila/Mihăilă – 574; Mihalache – 1.196; Mihalcea – 57; Mihu – 62; Misa/Mişa – 49; Misu/Mişu – 1.035.
În ceea ce priveşte sărbătoritele zilei, cele mai multe poartă numele Mihaela – 367.003 şi Gabriela – 258.945.
De asemenea, îşi serbează onomastica şi cele care se numesc Gabi – 3.378; Gabita/Găbiţa/Gabiţa – 183; Gavrila – 9; Michi – 10; Mihaiela – 6.405; Mihaila – 734; Mihaita/Mihaiţa/Mihăita – 530; Misa/Mişa – 20, conform Agerpres.
De semnificația religioasă a sărbătorii se leagă numeroase tradiții, obiceiuri și credințe populare, transmise din generație în generație. În tradiția ortodoxă, cei doi sunt considerați slujitori ai lui Dumnezeu și ocrotitori ai oamenilor. Mihail este înfățișat drept conducător al oștilor cerești în lupta împotriva răului, iar Gavriil este cunoscut ca vestitor al voii divine.
În unele comunități rurale din România, obiceiurile legate de sărbătoare se întind pe trei zile, între 8 și 10 noiembrie. Prima zi este cunoscută în termeni populari sub numele de „Capul Arhanghelilor”, cea de-a doua poartă denumirea de „Mijlocul Arhanghelilor”, iar ultima este numită „Coada Arhanghelilor”.
De Sfinții Mihail și Gavriil, tradiția creștină îi îndeamnă pe credincioși să evite certurile, discuțiile în contradictoriu și cuvintele jignitoare la adresa celor din jur. Îndemnul este de a se feri de ură, de gândurile rele și de dorința de răzbunare, de a lăsa în urmă supărările și resentimentele și de a căuta iertarea, împăcarea și înțelegerea.
Pe lângă semnificația religioasă, sărbătoarea este legată de numeroase credințe și obiceiuri populare, păstrate mai ales în comunitățile rurale, conform Digi24.
În unele sate, în ziua praznicului se păstrează obiceiul numit „Pomenirea Îngerilor”. În memoria celor decedați, se organizează mese pentru persoanele nevoiașe sau se dau de pomană pachete și alimente.
Un alt obicei, cunoscut sub numele de „Focul Arhanghelilor”, presupune aprinderea unor focuri în gospodării. În credințele locale, acest gest are rolul simbolic de a alunga spiritele rele și de a aduce binecuvântare și ocrotire casei și familiei.
În localitățile în care bisericile își sărbătoresc hramul de Sfinții Mihail și Gavriil, credincioșii iau parte la slujbe speciale și la alte manifestări religioase organizate cu acest prilej.
„Vara Arhanghelilor”, ultima perioadă cu vreme blândă înainte de iarnă „Vara Arhanghelilor” este denumirea populară a unui scurt interval cu temperaturi mai ridicate, care poate apărea în jurul datei de 8 noiembrie, înainte de instalarea frigului de iarnă.
În tradiția populară, aceste zile sunt privite ca o ultimă revenire a vremii blânde de toamnă și sunt asociate simbolic cu binecuvântarea și ocrotirea celor doi arhangheli.
Foto cu rol ilustrativ (Facebook)
Citește și:
