DUBLĂ sărbătoare ortodoxă pe 21 mai: Înălțarea Domnului și Sfinții Constantin și Elena. Ce este INTERZIS să faci în această zi

Mâine, 21 mai, creștin ortodocșii sărbătoresc Înălțarea Domnului și pe Sfinții Constantin și Elena.

Potrivit Creștinortodox, în fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paști, Biserica Ortodoxă sărbătorește praznicul Înălțării Domnului.

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrata că Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească.

Astfel, în toate bisericile, mănăstirile și catedralele ortodoxe din țară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de lupta pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului, se arata într-un comunicat al Patriarhiei.

De Înălţare, la 40 de zile de la Paşte, Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor.

La această minune au mai luat parte şi Apostolii şi cei doi îngeri. Aceştia din urmă le-au vorbit apostolilor despre cea de-a doua venire a lui Hristos şi le-au cerut să nu fie copleşiţi de durerea despărţirii de Mântuitor.

Tradiții și superstiți de Înălțarea Domnului – Ispas

Aceasta este ziua în care creştinii se salută unul pe celălalt cu „Hristos s-a înălţat!” şi „Adevărat S-a înălţat!”.

În credinţa populară, această sărbătoare se mai numeşte şi Ispas sau Paştele Cailor, după numele personajului mitic cu acelaşi nume.

În popor exista credință că odată cu Înălțarea Domnului, se înalță și sufletele celor adormiți de la Săptămână Luminată încoace.

Sufletele care rătăceau, deveneau strigoi și provocau neajunsuri oamenilor și animalelor.

Tradiții populare de Înălțare

• erau culese și sfințite plante despre care se crede că au proprietăți apotropaice (leuștean, alun, paltin);
• Se fac pomeni pentru morți și este ultima zi când se mai pot mânca ouă roșii;
• Se pun frunze de nuc la brâu, așa cum purta Mântuitorul când s-a înălțat la cer;
• Oamenii cred că dacă cineva moare în perioada dintre Paște și Înălțare ajunge în Rai;
• Vitele se bat cu leuștean, ca să fie ferite de boli;
• Femeile nu împrumută sare şi nu dau foc din casă fiindcă există credinţa că astfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte;
• Nu se cultivă nimic după Înălțare, pentru că nu va rodi;
• Femeile care au morți în familie împart azime calde, ceapă verde și rachiu pentru sufletele lor;

Ce nu se face de Înălţarea Domnului

• Nu se spală rufe și nici nu se fac treburi în gospodărie, având în vedere că este vorba despre o sărbătoare cu cruce roșie.
• Se spune că cei care fac aceste lucruri vor fi urmăriți de ghinion.
• În ziua de Înălţare, credincioșii ar trebui să fie mai buni și să evite certurile. Nu este bine ca în zi de sărbătoare să fie spuse vorbe urâte, jigniri sau credincioșii să își facă reproșuri.
• De asemenea, tot în această zi este foarte important să mergem la slujba de la Biserică și să ne rugăm pentru sufletelor celor adormiți, dar și pentru noi, dacă trecem printr-o perioadă dificilă a vieții noastre.

Sfinții Constantin și Elena

Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi, Niș, în Șerbia). După moartea tatălui sau din 304, a fost proclamat împărat. Intra în conflict cu Maxențiu, fiul împăratului Maximian, pentru că acesta dorea să ocupe funcția pe care el o deținea.

În ziua premergătoare luptei cu Maxențiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasa și o inscripție: În hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos și-l îndeamnă să puna semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin vă ieși biruitor din lupta.

În anul 313 vă da un decret prin care vă opri prigonirea creștinilor și astfel, creștinismul devine religie permisa în imperiu. Religia creștină vă deveni religie de stat, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).

Amintim că în vremea împăratului Constantin s-a ținut primul Sinod Ecumenic, la Niceea în anul 325, unde a fost înlăturată erezia lui Arie și s-au alcătuit primele articole din Crez.

Împăratul Constantin a murit în anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veșnice a mamei sale.

Împărăteasă Elena, mama sfanțului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte locașuri.

FOTO: Doxologia