Sâmbătă este prăznuit Sfântul Ștefan, primul martir al Bisericii: De ce este bine să dăruiești o icoană

Creştinii ortodocşi şi greco-catolici îl sărbătoresc,pe 27 decembrie,pe Sfântul Ştefan, întâiul mucenic ce și-a dat viața pentru credință. El a fost și primul dintre diaconi, ales la propunerea Sfinților Apostoli.

Conform Creștinortodox, Ștefan era iudeu de neam, din seminția lui Avraam. Sfântul Ștefan cunoștea foarte bine Scriptura și propovăduia cu multă putere pe Hristos.

Saducheii și fariseii au pus niste bărbați să spună că L-au auzit rostind cuvinte de hula împotrivă lui Moise și a lui Dumnezeu. În vremea aceea, blasfemia era pedepsită cu moartea.

în fata sinedriului, i-a înfruntat pe judecători, iar aceștia au cerut că Ștefan să fie ucis cu pietre. În acele momente, Sfântul Ștefan a avut o viziune în care l-a văzut pe Hristos „stand de-a dreapta lui Dumnezeu. Și a zis: Iată văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu.“ (Faptele Apostolilor)

Pentru că exista obiceiul că cei omorați cu pietre să nu fie înmormântați în cavoul familiei, se crede că a fost pus în mormântul unui creștin.

Cine a fost Sfântul Ștefan

După Pogorârea Sfântului Duh în ziua Cincizecimii, mulţi veneau la credinţă prin cuvintele şi minunilor Sfinţilor Apostoli.

Înmulţindu-se astfel numărul ucenicilor, Apostolii au ales şapte bărbaţi „plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune”, pe care i-au hirotonit şi, prin ei, s-a făcut început treptei diaconiei în Biserică.

Ei predicau cuvântul Evangheliei, botezau şi ajutau la săvârşirea rugăciunilor şi a Euharistiei în Biserica din Ierusalim. Cel mai de seamă dintre aceşti şapte diaconi era Sfântul Ştefan, tânăr plin de Duhul Sfânt, care făcea minuni şi propovăduia cu îndrăzneală credinţa în Iisus Hristos, dovedind-o din Sfintele Scripturi.

La scurt timp după aşezarea lui în slujirea aceasta, unii din sinagoga zisă „a liberţilor, şi a cirenenilor, şi a alexandrinilor, şi a celor din Cilicia şi din Asia” au început a se sfădi cu Ştefan, tăgăduind propovăduirea să.

Sfântul Ştefan a fost învinuit de blasfemie împotriva lui Moise şi a lui Dumnezeu şi dus în faţa sinedriului spre a fi judecat. Au fost aduşi martori mincinoşi care să spună că l-au auzit hulind împotriva templului şi a Legii lui Dumnezeu. Atunci însă „cei ce şedeau în sinedriu au văzut faţa lui Ştefan că o faţă de înger” (Faptele Apostolilor 6, 15), pentru că era luminată de harul dumnezeiesc.

Sfântul Arhidiacon a rostit o lungă cuvântare, arătând, din proroci, adevărul că Iisus este Mesia cel prezis de ei. În cuvântarea să, a arătat valoarea Legii şi a prorociilor, pe care le-a desăvârşit Mântuitorul Hristos. În cele din urmă, Sfântul Ştefan a înfierat cu focul adevărului inimile fariseilor iudei, zicând: „Voi pururea staţi împotriva Duhului Sfânt, precum părinţîi voştri, aşa şi voi! Pe care dintre proroci nu i-au prigonit părinţîi voştri? Şi au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept, ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum. Voi, care aţi primit Legea întru rânduieli de la îngeri şi n-aţi păzit-o!” (Faptele Apostolilor 7, 51-53).

Atunci cei de faţă, scrâşnind din dinţi şi sfâşiindu-şi hainele, au hotărât să-l ucidă cu pietre.

În vreme ce mulţimea ucidea cu pietre pe Sfântul Ştefan, mai departe, pe Muntele Măslinilor, stăteau şi se rugau, dându-i putere de a suferi mucenicia, însăşi Maica Domnului, însoţită de Sfântul Ioan, ucenicul cel iubit al Domnului.

Sfântul Ştefan, întâiul diacon şi întâiul Mucenic, a fost îngropat în ascuns, prin grija Dreptului Gamaliel şi a fiului acestuia, Aviv, în apropierea Templului din Ierusalim.

În urma arătării minunate a sfântului, preacucernicul preot Lucian a aflat locul sfintelor moaşte ale Sfântului Ştefan. Acestea au fost descoperite nestricăcioase (în anul 415) și au fost așezate în Sion.

În timpul domniei Sfântului Constantin cel Mare, sfintele moaște – cu excepția mâinii drepte – au fost aduse la Constantinopol. Mai târziu, în timpul domniei lui Teodosie al ÎI-lea (cel Mic), Biserica din Sion a dăruit surorii împăratului – Pulheria – și mâna dreaptă a Sfântului Ștefan.

Odată aduse moaștele Sfântului la Constantinopol, acestea au fost depuse în biserica ridicată de Sfântul Constantin cel Mare în cinstea sfântului.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ștefan

• Potrivit Libertatea, în această zi se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere care poartă numele mucenicului Ştefan.
• Creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de mult timp cu persoane orgolioase este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi.

• În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, uns cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.
• În tradiţie se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.

Citește și:

Tradiții de Crăciun: Obiceiuri pe care le respectă românii în ziua Nașterii Domnului