Sfântul Mucenic Pantelimon, ocrotitorul medicilor, prăznuit pe 27 iulie: De ce este INTERZIS să muncești astăzi

Pe 27 iulie, credincioșii creștin ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul mare mucenic și tămăduitor, doctor fără de arginți, Pantelimon.

Potrivit Creștinortodox, Sfântul Mucenic Pantelimon s-a născut în anul 284 în orașul Nicomidia. A trăit în timpul împăratului Maximian (286-305).

La naștere a primit numele de Pantoleon, care înseamnă „cel în toate puternic că un leu”, un nume pagân, căci tatăl sau împărtășea credință în zei. Însă Evula, mama să, era creștină. Aceasta moare la puțini ani de la nașterea lui Pantoleon. La îndemnul tatălui sau termină Școală de Medicină din Nicomidia, iar ucenicia o vă face cu renumitul medic Eufrosin.

Află de la preotul Ermolae că Hristos este singurul doctor adevărat. După ce ridica din moarte un copil care fusese mușcat de o năpârcă, prin chemarea lui Hristos, cere să fie botezat. După ce primește botezul de la preotul Ermolae, numele sau a devenit Pantelimon, care înseamnă „cel cu totul milostiv”.

Sfântul Pantelimon ajunge după puțină vreme la o cunoaștere desăvârșită a artei medicale, încât, împăratul Maximian care îi remarcase calitățile, intenționă să îl ia la palat că medic particular. După ce a vindecat un orb, împăratul i-a cerut lui Pantelimon să renunțe la credință creștină.

Pentru că a refuzat, sfântului Pantelimon i s-a tăiat capul.  În loc de sânge, a curs lapte din trupul sau. Menționam că Sfântul Pantelimon a suferit mult pentru că nu a renunțat la credință în Hristos.

A fost numit trădător pentru că l-a sfidat pe zeul medicinei, Asklepios, a fost bătut, aruncat într-un cazan cu plumb topit și ars cu făclii. Însă din toate aceste chinuri a ieșit nevătămat. Înainte de a primi moartea prin tăierea capului cu sabia, s-a rugat și s-a auzit un glas din ceruri:

„Slujitor credincios, dorință ta vă fi acum împlinită, porțile cerului iți sunt deschise, cununa ta e pregătită. Vei fi de acum înainte adăpost deznădăjduiților, ajutor celor încercați, doctor bolnavilor. De aceea, numele tău nu vă mai fi Pantoleon, ci Pantelimon”, aceasta însemnând „prea milostiv”.

Din anul 303, anul morții sale, Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor. Fiind un tămăduitor al bolnavilor, mai multe spitale și așezăminte poarta numele sau.

Menționam că la Mănăstirea Rusicon din Muntele Athos, se afla Capul Sfântului Pantelimon. Moaștele Sfântului Pantelimon sunt prezente și în Catedrala din Constanța, Catedrala Episcopală din Galați, Catedrala Mitropolitana din Iași, Mănăstirea Oasă din Alba Iulia și în mai multe biserici din București : Biserica Sfântul Stelian Lucaci (str. Logofăt Udriste), Biserica Sfântul Dumitru Posta (în spatele Muzeului de Istorie a României), Mănăstirea Plumbuita (str. Plumbuita, nr. 58), Biserica Adormirea Maicii Domnului – Precupeții Noi, Biserica Sfântul Antonie cel Mare (Aleea Valea Boteni, str. Romancierilor), Biserica Stavropoleos, Biserica Sfântul Alexie (Calea Șerban Vodă, nr. 123), Biserica Sfântul Pantelimon (str. Iancu Căpitan, nr. 24).

Tradiții și superstiții de Sfântul Pantelimon

• Pomenit în data de 27 iulie, acest sfânt este adesea numit „doctor fără de arginti”, arătându-se prin aceasta cum că el n-a umblat după averi și s-a mulțumit cu ceea ce putea avea.
• Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor.
• Se zice că în ziua de Sfântul Pantelimon, cerbul iese din apă și această începe să se răcească, frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se duce și lasă în locul ei iarna.
• În această zi se mănâncă porumb și dovlecei pentru a fi mai viguroși în timpul iernii.
• În ziua de Sf. Pantelimon se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor.
• Oamenii care lucrează în ziua de Sf. Pantelimon sunt condamnați să se îmbolnăvească de ciumă, să aibă parte de ceasuri negre și pagube în viața de familie.

FOTO: Doxologia