Avocata prinsă în flagrant de DNA, ce avea legături cu Constanța, a fost arestată preventiv! Decizia poate fi contestată
Justiție
Magistrații de la Curtea de Apel București au admis propunerea de arestare preventivă formulată de DNA cu privire la avocata ce ar fi fost prinsă în flagrant de procurori când primea 60.000 de euro.
Hotărârea instanței poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție a României, care va lua decizia definitivă.
Iată minuta hotărârii de astăzi, 29 ianuarie 2026, a Curții de Apel Constanța:
„Admite propunerea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, formulată în dosarul de urmărire penală nr.260/2/P/2025.
În baza art.226 alin.1 şi 2 C.proc.pen. raportat la art.223 alin.2 C.proc.pen. dispune arestarea preventivă a inculpaților: Georgescu Adriana-Mihaela și – Iscru Gheorghe, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 29.01.2026 până la 27.02.2026 inclusiv.
În baza art.275 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunțare.
Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 29.01.2026, ora 15:25.
Document: Încheiere de dezînvestire 29.01.2026“
Reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție au transmis astăzi, 29 ianuarie 2026, următorul comunicat de presă:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu datele de 28 ianuarie 2026, respectiv 29 ianuarie 2026, față de următorii inculpați:
1. G.A.M., avocat în cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– trafic de influență în formă continuată (două acte materiale),
– trafic de influență,
– complicitate la trafic de influență și
2. I.G., persoană fizică fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada octombrie – decembrie 2025, la intervale diferite de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inculpata G.A.M. i-ar fi pretins unei persoane (martor în cauză), direct sau prin intermediul altei persoane, pentru sine, dar și pentru altul, diferite sume de bani, din care ar fi primit sumele de 4.000 de euro și 5.000 de lei în cursul lunii octombrie 2025.
În acest context, inculpata ar fi lăsat să se creadă că, prin intermediul unor oameni politici, ar avea influență asupra unor magistrați, promițând că va determina efectuarea de către aceștia a unor acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv soluționarea favorabilă a două dosare penale, dintre care unul se afla în instrumentare la D.N.A., iar celălalt pe rolul Tribunalului București, cauze în care martorul avea calitatea de inculpat.
Totodată, în același context, la data de 21 noiembrie 2025, inculpata G.A.M. i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul celeilalte persoane, o sumă de bani cuprinsă între 100.000 de euro și 1.000.000 de euro, destinată campaniei electorale a unuia dintre candidații la Primăria Capitalei, lăsând să se creadă că, prin intermediul acestuia, ar avea influență asupra unor magistrați și promițând soluționarea favorabilă a celor două dosare penale în care martorul avea calitatea de inculpat.
La data de 05 noiembrie 2025, inculpata G.A.M. i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul altei persoane (autorizată în cauză ca investigator sub acoperire), o sumă de bani nedeterminată, din care ar fi primit, la data de 06 noiembrie 2025, suma de 5.000 de lei, remisă prin același intermediar.
În acest context, inculpata ar fi lăsat să se creadă că, prin intermediul unei alte persoane, ar avea influență asupra ministrului transporturilor și infrastructurii, promițând că îl va determina pe acesta să înlesnească finalizarea proiectelor derulate de martor în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanta și să faciliteze angajarea unei persoane apropiate acestuia într-o funcție importantă la nivelul aceleiași companii naționale.
În luna ianuarie 2026, inculpatul I.G., beneficiind de sprijinul inculpatei G.A.M., i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul unei alte persoane (autorizată în cauză ca investigator sub acoperire), suma de 120.000 de euro, în trei tranșe, din suma totală de 500.000 de euro.
În acest context, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor judecători din cadrul Tribunalului București, precum și asupra procurorului-șef al D.N.A., promițând determinarea acestora să efectueze acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv soluționarea favorabilă a două dosare penale, dintre care unul se afla în instrumentare la D.N.A., iar celălalt pe rolul Tribunalului București, cauze în care martorul avea calitatea de inculpat.
În temeiul pretinderii, la data de 28 ianuarie 2026, inculpații I.G. și G.A.M. au primit de la investigatorul sub acoperire suma de 60.000 de euro, reprezentând primele două tranșe din folosul cerut, împrejurare în care procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Celor doi inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 din Codul de procedură penală.
La data de 29 ianuarie 2026, cei doi inculpați vor fi prezentați Curții de Apel București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019“.
Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).
Sursa foto: Facebook.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
