Bărbat amendat cu 1.000 de lei în Constanța, după ce a aruncat un rest de țigară pe jos! Cum s-a scuzat în proces

Justiție
Un bărbat care a fost amendat cu 1.000 de lei după ce ar fi aruncat un rest de țigară pe jos, în Constanța, a dat în judecată municipalitatea, solicitând anularea procesului-verbal de constatare și sancționare.
Cazul s-a aflat în atenția magistraților de la Secția Civilă a Judecătoriei Constanța, unde bărbatul a formulat o plângere contravențională, în contradictoriu cu Primarul Municipiului Constanța.
În proces, omul amendat de poliția locală s-a scuzat, invocând faptul că „nu se face vinovat de cele reținute în sarcina sa, deoarece în stație nu era niciun coș de gunoi“.
În replică, însă, reprezentanții Poliției Locale au precizat că în zonă erau coșuri de gunoi.
Trebuie menționat că amenda de 1.000 de lei a fost aplicată atât pentru restul de țigară ce ar fi fost aruncat pe jos, cât și pentru faptul că cetățeanul avea actul de identitate expirat de opt luni.
La finalul deliberărilor din proces, magistrații de la Judecătoria Constanța au ajuns la concluzia că nu se impune anularea procesului-verbal prin care a fost aplicată amenda, însă hotărârea instanței poate fi atacată în apel, caz în care dosarul va fi înaintat Tribunalului Constanța.
Spus pe scurt, bărbatul a fost amendat de Poliția Locală Constanța la finele lunii mai 2025, după ce ar fi aruncat pe jos un rest de la o țigară, în timp ce se afla în apropierea unei stații de autobuz.
Când i-au cerut actele la control cetățeanului, polițiștii locali au ajuns la concluzia că acesta nu ar fi respectat prevederile legale de a solicita eliberarea unui nou act de identitate în termen de 15 zile de la expirarea celui anterior, care expirase la finele lunii septembrie 2024.
În aceste condiții, bărbatul s-a ales cu amenda totală de 1.000 de lei, pe care, ulterior, a contestat-o în instanță, la Judecătoria Constanța.
Minuta hotărârii de respingere a plângerii contravenționale
Totuși, așa cum precizam anterior, judecătorii au ajuns la concluzia că cererea de anulare a procesului verbal prin care s-a aplicat amenda este neîntemeiată și au respins-o ca atare.
Iată minuta Hotărârii 14347/2025 a Judecătoriei Constanța:
„Respinge plângerea contravenţională formulată de petentul *** în contradictoriu cu intimatul ***.
Menţine ca legal şi temeinic procesul verbal de contravenţie seria DGPL, nr. 38878/31.05.2025 întocmit de intimatul Primarul municipiului Constanţa.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Constanţa.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 15.12.2025.
Document: Hotarâre 14347/2025 15.12.2025“

Așa cum precizam mai sus, însă, hotărârea Judecătoriei Constanța poate fi atacată în apel de către părțile care se arată nemulțumite, termenul pentru declararea căii de atac fiind de 30 de zile de la primirea hotărârii motivate a instanței.
În cazul în care se va declara apel, dosarul va fi înaintat Tribunalului Constanța, instanța de control judiciar în cauză, care va pronunța decizia definitivă în proces.
De ce au respins judecătorii cererea de anulare a procesului verbal de amendă
În motivarea Hotărârii 14347/2025 a Judecătoriei Constanța, magistrații primei instanțe au arătat, printre altele, că „examinând procesul-verbal prin prisma motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001 care pot fi invocate din oficiu, instanța constată că din acest punct de vedere procesul-verbal de contravenție conține toate cerințele obligatorii impuse de lege sub sancțiunea nulității absolute exprese“.

Judecătoria Constanța
„Astfel, în cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare contestat sunt menționate numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită şi data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator“, au spus judecătorii din Constanța.
Conform instanței, „referitor la condițiile de fond, instanța constată că acestea se subsumează corectelor încadrări juridice ale faptelor, astfel cum au fost reținute de agentul constatator. Instanța apreciază că din acest punct de vedere principiul legalității a fost respectat, întrucât agentul constatator a indicat în mod corect temeiurile de drept ale faptelor săvârșite de contravenient, sancțiunile/măsurile fiind stabilite în acord cu limitele prevăzute de lege“.
„Raportat la aceste aspecte, instanța constată că nu se impune anularea procesului-verbal de contravenţie, sens în care urmează a fi cercetate motivele de netemeinicie invocate de către petent, respectiv faptul că în zonă nu există coșuri de gunoi“, au spus judecătorii.
Potrivit hotărârii prin care amenda a fost menținută, „în jurisprudență și doctrină s-a stabilit că procesul-verbal de constatare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă aceasta este una relativă, putând fi răsturnată prin orice mijloc de probă“.
Judecătorii au spus astfel că „sarcina probei revine petentului care contestă procesul-verbal, acesta trebuind să dovedească fie că fapta nu există, fie că nu a fost săvârșită de el, fie că fapta nu constituie contravenție“.
„În speță, instanța constată că în cauză petentul nu a adus nicio probă în sprijinul afirmațiilor sale și nu a reușit să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal. Faptul că în zonă nu exista coșuri de gunoi rămâne o simplă alegație nesusținută de probe. Cu privire la cea de-a doua contravenție, petentul nu a adus critici de netemeinicie“, au spus magistrații primei instanțe.
Se precizează astfel că „față de cele expuse, instanţa va respinge plângerea contravenţională formulată de petentul (nr., bărbatul amendat) în contradictoriu cu intimatul Primarul municipiului Constanţa, ca neîntemeiată“.
Rămâne însă de văzut dacă în cauză va fi declarat apel.
Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată
Foto cu rol ilustrativ
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:







