Ce-i transmite Curtea de Apel Constanța lui Cristian Radu! Este vizat și Consiliul Local Mangalia, în dosarul în care fostul primarul a primit achitare

Momente decisive la Curtea de Apel Constanța în procesul care vizează dosarul în care fostul primar al municipiului Mangalia, Cristian Radu, a fost achitat în primă instanță!

Concret, este vorba despre același proces în care este vizat și Consiliul Local Mangalia, acționat în instanță de prefectul județului Constanța, care solicită anularea hotărârii prin care Consiliul Local Mangalia s-a constituit parte civilă în dosarul penal în care fistul primar Cristian Radu a fost achitat în primă instanță.

Magistrații de la Curtea de Apel Constanța, Secția de Contencios administrativ și fiscal a instanței, au judecat ieri, 15 octombrie 2026, recursul declarat de prefect pentru anularea hotărârii Consiliului Local Mangalia contestată, iar completul de judecată s-a retras pentru deliberări, anunțând că verdictul va fi pronunțat după deliberări ce ar urma să dureze două săptămâni.

Astfel, hotărârea Curții de Apel ar urma să fie luată la data de 29 octombrie 2026.

Trebuie spus că decizia pe care o vor lua în cauză magistrații Curții este cu atât mai importantă cu cât va fi definitivă.

Prefectul a atacat constituirea de parte civilă a CL Mangalia

În speță, este vorba despre dosarul în care prefectul a cerut anularea hotărârii adoptată de  consilierii locali din Mangalia prin care Consiliului Local s-a constituit parte civilă în procesul penal al primarului Cristian Radu, proces finalizat, așa cum arătam mai sus, cu achitare în primă instanță pentru primarul suspendat.

În acest dosar, la data de 20 martie 2026, judecătorii de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța au respins ca neîntemeiată cererea formulată de prefectul județului Constanța de anulare a hotărârii prin care consilierii locali din Mangalia votaseră, în ședința din 14 februarie 2025, constituirea ca parte civilă în dosarul primarului Cristian Radu.

Anterior hotărârii din februarie 2024 atacate de prefectul județului, în iunie 2023, CL Mangalia, în componența anterioară alegerilor din iunie 2024, hotărâseră că UAT Mangalia nu se va constitui parte civilă în procesul primarului Cristian Radu, detalii, aici.

Procurorii DNA au transmis în comunicatul de presă prin care anunțaseră trimiterea în judecată a primarului Cristian Radu și a celorlalte persoane acuzate că „primăria municipiului Mangalia a fost prejudiciată cu suma totală de 13.675.922 lei“.

În primă instanță, primarul suspendat din Mangalia, Cristian Radu, a fost achitat de judecătorii de la Curtea de Apel Constanța de acuzațiile aduse de procurorii DNA, însă această decizie a fost atacată în apel de procurori, astfel că dosarul va ajunge la Curtea Supremă, instanța de control judiciar care va lua decizia definitivă în procesul penal.

Prefectul atacase constituirea de parte civilă în dosarul respectiv, însă această acțiune a fost respinsă în primă instanță, astfel că prefectul a declarat recurs.

Minuta hotărârii Tribunalului Constanța și recursul prefectului

Dosarul deschis de prefect a fost înregistrat sub indicativul 3946/118/2025 pe rolul Secției de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța la data de 7 august 2025, obiectul dosarului fiind reprezentat de o acțiune a prefectului – o tutelă administrativă pentru anularea a două hotărâri adoptate de Consiliul Local Mangalia.

În speță, este vorba despre HCL nr. 2 din 14 februarie 2025 și HCL nr. 3 din 14 februarie 2025.

Iată minuta hotărârii judecătorilor de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului, în dosarul deschis de prefect:

„Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Prefectul Judeţului Constanţa în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului Mangalia.

Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenţie voluntară principală formulată de terţul intervenient Boiţă Petrina în contradictoriu cu reclamantul Prefectul Judeţului Constanţa şi pârâtul Consiliul Local al Municipiului Mangalia.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Recursul se depune la Tribunalul Constanţa.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 20.03.2026“.

Părțile au avut la dispoziție un termen de 15 zile de la primirea hotărârii motivate a instanței pentru a declara recurs, prefectul atacând hotărârea la data de 8 aprilie 2026.

Hotărârile atacate de prefect

Sursele consultate de Ziarul Amprenta arată faptul că cele două hotărâri adoptate de Consiliul Local Mangalia în ședința de vineri, 14 februarie 2025, vizează desemnarea președintelui de ședință, dar și constituirea UAT Mangalia ca parte civilă în dosarul 352/36/2023, acesta fiind indicativul dosarului penal în care este judecat primarul Cristian Radu.

Astfel, ambele hotărâri au fost adoptate în ședința extraordinară convocată de consilieri pentru data de 14 februarie 2025.

Mai exact, HCL nr. 2/14.02.2025 vizează „alegerea președintelui de ședință al Consiliului Local al Municipiului Mangalia“, în timp ce HCL nr. 3/14.02.2025 vizează „constituirea UAT Municipiul Mangalia ca parte civilă în dosarul nr. 352/36/2023, aflat pe rolul Curții de Apel Constanța“.

De ce a respins Tribunalul acțiunea prefectului

După cum precizam și mai sus, judecătorii de la Tribunalul Constanța au precizat în motivarea Hotărârii 379/2026 că „instanța nu reține existența unor încălcări ale dispozițiilor art.140 din O.U.G nr.57/2019 de natură să atragă nulitatea hotărârii de consiliu local al municipiului Mangalia nr. 3/14.02.2025“.

Judecătorii au mai spus că „instanța reține că s-a invocat, atât de către reclamant (nr., prefect), cât și de către intervenientul principal (nr., Petrina Boiță), că cele două hotărâri de consiliu local (nr.2 și 3/14.02.2025) ar fi nelegale întrucât proiectele de hotărâre (aflate la filele 8 și 16 din dosar), ar fi fost introduse pe ordinea de zi fără rapoartele comisiilor de specialitate, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 136 alin. (8) litera b) din O.U.G. 57/2019“.

„O asemenea critică este însă neîntemeiată“, a spus Tribunalul.

În continuare, judecătorii au arătat că „instanța reține că dispozițiile art. 136 alin.8 litera b) din O.U.G. 57/2019 nu instituie o condiție de valabilitate a hotărârii de consiliu local, ci reglementează o etapă procedurală internă, de natură să asigure informarea consilierilor locali“.

„De altfel, chiar și în măsura în care s-ar reține că este instituită o condiție de valabilitate prin dispozițiile legale anterior menționate, lipsa raportului compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului nu poate determina, prin ea însăși, nulitatea actului, în absența dovedirii unei vătămări concrete suferite de reclamant/intervenientul forțat sau a influențării rezultatului deliberării“, conform Tribunalului.

„Or, nici reclamantul, precum nici intervenientul principal nu au arătat în ce mod lipsa acestor documente ar fi afectat legalitatea actului ori drepturile (intervenientului), limitându-se la a invoca pur formal o pretinsă nerespectare procedurală“, au spus judecătorii.

Conform Tribunalului, „în absența dovedirii caracterului esențial al formalității invocate și a unei vătămări, critica este nefundamentată și nu poate conduce la anularea hotărârii de consiliu local“.

„Cu atât mai mult, în contextul în care hotărârea de consiliu local nr.3/14.02.2025 a vizat o constituire ca parte civilă într-un proces penal, trebuie observat că acest act nu reprezintă decât o exprimare de voință cu caracter formal, iar analiza temeiniciei solicitărilor privind constituirea de parte civilă urmează a face obiectul analizei laturii civile din procesul penal în legătură cu care s-a realizat constituirea de parte civilă“, se mai mneționează în hotărârea judecătorilor.

„Mai mult decât atât, independent de stadiul procesual prezent al cauzei penale, trebuie avut în vedere aspectul că hotărârea de consiliu local nr. 3/14.02.2025 a vizat simpla manifestare de voință în sensul constituirii ca parte civilă în dosarul penal nr. 352/36/2023, nefiind aptă, prin sine însăși, nici să producă efecte juridice patrimoniale asupra intervenientului forțat, nici să îi afecteze în vreun mod prezumția de nevinovăție“, a spus instanța.

Potrivit judecătorilor, „nu în ultimul rând, trebuie observat că manifestarea de voință în sensul constituirii ca parte civilă în vederea recuperării pretinsului prejudiciu suferit de autoritățile publice, astfel cum a fost materializată prin HCL Mangalia nr. 3/14.02.2025, pe lângă aspectul că vizează un vădit interes public, reprezintă un act de voință revocabil, însă nu și un act de voință care ar putea fi reiterat în orice condiții, față de existența unor termene procedurale imperative în vederea constituirii ca parte civilă“.

„Este adevărat că simpla existență a interesului public nu reprezintă un impediment în anularea unui act administrativ, însă în condițiile specifice în care nici nu s-a dovedit existența unei vătămări concrete produse prin lipsa rapoartelor respective, nici din perspectiva interesului public, precum nici din perspectiva interesului particular al intervenientului principal, precum trebuie observat că nici nu s-a invocat și dovedit că manifestarea de voință în sensul constituirii ca parte civilă ar fi necesitat o analiză complexă și tehnică a unor rapoarte de specialitate, ce ar fi impus ca membrii consiliului local care au votat în unanimitate pentru să fi cunoscut o serie de date tehnice de specialitate, ci dimpotrivă, instanța reține că simpla manifestare de voință în sensul constituirii ca parte civilă a avut la bază preexistența unui dosar penal, în care au fost efectuate acte de către organele judiciare, față de care a luat naștere manifestarea de voință în sensul constituirii ca parte civilă a UAT Mangalia, urmând ca analiza și soluția, dar și analiza juridică în fapt și în drept a laturii civile, care a implicat și măsura incipientă de constituire ca parte civilă, să fie realizată în cadrul cauzei penale, iar nu în etapa extrapenală, administrativă, privind adoptarea prin vot unanim a hotărârii de consiliu local privind constituirea de parte civilă în dosarul penal respectiv“, a spus Tribunalul.

„Instanța reține că anularea actului administrativ de constituire ca parte civilă, motivat de lipsa formală a unui act intern și premergător care nu ar fi putut avea nici caracter tehnic complex, precum nici necesitatea unor cunoștințe tehnice avansate, în vederea exprimării simplei manifestări de voință, ar reprezenta un formalism excesiv, nefiind decelată măsura în care actul intern la care s-a făcut referire ar fi putut în mod real și concret să determine un alt vot al consilierilor locali care au votat, în unanimitate, în sensul constituirii ca parte civilă, respectiv al alegerii președintelui de ședință“, potrivit judecătorilor de la Tribunal.

„Mai mult, atât din punct de vedere procedural penal, cât și al aspectelor de fond, latura civilă constituită urmează a face obiectul analizei complexe a instanțelor penale în cadrul dosarului nr. 352/23/2023, în care intervenientul forțat este parte și poate invoca apărările pe care le consideră necesare, potrivit dispozițiilor procedural penale“, a subliniat Tribunalul.

Totodată, judecătorii au spus că „în cadrul unei analize suplimentare, instanța reține că în speță, hotărârea de consiliu local nr.3/14.02.2025 a vizat constituirea ca parte civilă în cadrul unei cauze penale desfășurate împotriva primarului și a mai multor membri din cadrul aparatului de specialitate a acestuia, toți având calitatea de inculpați în dosarul penal respectiv“.

„Întrucât critica de nelegalitate (privind ambele hotărâri de consiliu local contestate) vizează aspectul că nu s-a solicitat raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, cu atât mai mult rezultă că în cauză, se impune a se considera îndeplinită condiția administrativ-formală a constituirii de parte civilă în cauza penală în care primarul și alți membri din cadrul aparatului său de specialitate au calitate de inculpați, nerezultând caracterul esențial al raportului intern al unui compartiment din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care are și calitatea de inculpat în cauză, existând și o unanimitate a manifestării de voință a consilierilor locali care și-au exprimat dreptul de vot“, au mai spus judecătorii primei instanțe.

Ulterior, această hotărâre a fost atacată în recurs, astfel că decizia va fi analizată de judecătorii de la Curtea de Apel Constanța.

Dosarul ce-l vizează pe primarul Cristian Radu

În dosarul 352/36/2023, primarul Cristian Radu are calitatea de inculpat, alături de mai multe persoane, fiind deferit instanței de către procurorii DNA Constanța.

În urma hotărârii din 14 februarie 2025 a consilierilor locali din Mangalia, UAT Municipiul Mangalia s-a constituit parte civilă în procesul primarului Cristian Radu și al celorlalți acuzați.

Vineri, 13 martie 2026, primarul suspendat Cristian Radu a fost achitat în primă instanță, detalii, aici.

Ulterior, această hotărâre a fost atacată în recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, detalii, aici.

Anterior deciziei din februarie 2024 atacate de prefectul județului, în iunie 2023, CL Mangalia, în componența anterioară alegerilor din iunie 2024, hotărâseră că UAT Mangalia nu se va constitui parte civilă în procesul primarului Cristian Radu, detalii, aici.

primarul Cristian Radu, prezent la o ședință a Consiliului Local Mangalia

Procurorii DNA au transmis în comunicatul de presă prin care anunțaseră trimiterea în judecată a primarului Cristian Radu și a celorlalte persoane acuzate că „primăria municipiului Mangalia a fost prejudiciată cu suma totală de 13.675.922 lei“.

Comunicatul DNA

Iată ce au spus procurorii DNA în comunicatul referitor la primarul Cristian Radu:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

• RADU CRISTIAN, la data faptelor și în prezent primar al municipiului Mangalia, județul Constanța, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, și
• BOIŢĂ PETRINA, la data faptelor secretar al municipiului Mangalia, județul Constanța,
• DUMITRANA ROMULUS, la data faptelor administrator public al municipiului Mangalia, județul Constanța și persoană delegată cu atribuţii de Primar,
• CĂLIN DIDI GEORGE, la data faptelor director în cadrul Direcţiei juridice şi de administraţie publică locală şi ulterior director în cadrul Direcţiei de achiziţii publice şi programe de dezvoltare din cadrul primăriei municipiului Mangalia, județul Constanța,
• VLĂDESCU DANIEL, la data faptelor șef al Serviciului Juridic din cadrul primăriei municipiului Mangalia, județul Constanța,
• FOTIN DIANA-IONELA, la data faptelor Director al Direcţiei de Management Fiscal şi Control din cadrul primăriei municipiului Mangalia, județul Constanța,
• NEGRU MARIA, la data faptelor funcționar în cadrul Compartimentului Control Financiar Preventiv Propriu al Primăriei Municipiului Mangalia,
• Avocat în cadrul Baroului București,

toți pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

În perioada octombrie 2014 – decembrie 2017, inculpatul Radu Cristian, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o societate de avocatură, reprezentată de inculpatul avocat în cadrul Baroului București, trimis în judecată în prezenta cauză, un număr de 95 de contracte având ca obiect asistenţa juridică şi reprezentarea primăriei municipiului Mangalia în dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi altor organe judiciare sau jurisdicționale.

Este de precizat faptul că o parte dintre acestea ar fi fost încheiate în condițiile în care, la nivelul primăriei Municipiului Mangalia, existau deja contracte de asistenţă juridică încheiate cu o altă societate de avocatură, în care ar fi fost prevăzute onorarii și de peste 200 de ori mai mici față de cele stabilite în noile contracte.

În contextul menționat mai sus, primarul Radu Cristian ar fi beneficiat de ajutorul celorlalți șase inculpați, funcționari publici, care ar fi întocmit și semnat diverse acte (referate de necesitate, caiete de sarcini, etc.), ce ar fi stat la baza organizării unor proceduri formale de achiziție a serviciilor judiciare menționate mai sus.
Ca urmare a demersurilor menționate mai sus, primăria municipiului Mangalia a fost prejudiciată cu suma totală de 13.675.922 lei.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.

Primăria municipiului Mangalia a comunicat faptul că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Constanţa cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019“.

primarul Cristian Radu, prezent la Curtea de Apel Constanța, la unul dintre termenele de judecată în procesul în care a fost achitat

În întreg acest context, rămâne de văzut dacă hotărârea luată judecătorii de la Tribunalul Constanța cu privire la acțiunea deschisă de prefectul județului va fi menținută în recurs.

După recursul declarat de prefect, dosarul care vizează procesul primarului Cristian Radu a fost înaintat ieri Curții de Apel Constanța.

Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).

Sursa documentare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, Portalul Instanțelor de Judecată

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Cristian Radu primește ce și-a dorit de la Curtea Supremă! Dosarul fostului primar din Mangalia va fi judecat la Galați