Condamnarea din Medgidia care a împărțit internetul în două: reeducarea învățătoarei care a bătut un elev de 10 ani se poate realiza chiar fără executarea pedepsei, spun judecătorii

Justiție
Cazul învățătoarei din Medgidia acuzată că ar fi bătut un elev, de 10 ani, aceasta fiind ulterior condamnată, a împărțit internetul în două tabere! Astfel, în timp ce unii cred că mare vină din cele întâmplate o are chiar elevul, care a îndrăznit să rupă chiar în fața cadrului didactic foaia cu rezultatul obținut la evaluarea națională, alții condamnă ferm faptele învățătoarei.

Recent, Judecătoria Medgidia a decis condamnarea învățătoarei, în sarcina căreia a fost stabilită în sarcina inculpatei o pedeapsă de 1 an și 9 luni închisoare pentru infracțiunea de purtare abuzivă.
Învățătoarea achitată pentru tulburarea ordinii și liniștii publice
Judecătorii din Medgidia au decis achitarea învățătoarei pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, întrucât – potrivit motivării – nu s-a probat că manifestările cadrului didactic ar fi avut ca rezultat tulburarea ordinii și liniștii publice, deși agresiunea a fost săvârșită într-un loc neaccesibil publicului, rezultatul s-a produs față de mai multe persoane (ceilalți elevi din clasă), fără a fi probată concret starea de indignare a celorlalți elevi prezenți.
În motivarea deciziei de condamnare, Judecătoria Medgidia reține, printre altele, că „agresarea fizică a persoanei vătămate aflată la vârsta de 10 ani, în cursul orelor de studiu, de față cu ceilalți colegi din clasă, supunând-o la tratamente degradante (prinderea de gât și ridicarea cu totul de la sol, folosirea de insulte precum „câine“ sau „nenorocitul dracului”), precum și profitând de diferența evidentă de putere fizică (victima avea vârsta de 10 ani), adaugă o gravitate suplimentară celei inerente acțiunii de lovire“.
„Un copil cu probleme“
Important de menționat că, potrivit motivării Judecătoriei Medgidia, „nu există dovezi că părinții minorului au adus la cunoștința corpului profesoral și, implicit, a inculpatei (nr. învățătoarei), faptul că acesta fusese diagnosticat cu diverse afecțiuni (ADHD, dislalie, fobii specifice, tulburări instrumentale mixte), cu tratament în curs și recomandări specifice, contrar celor reținute prin actul de sesizare, însă potrivit declarației martorei (…), care a arătat că inculpata s-a referit, atunci când i-a relatat incidentul, la persoana vătămată ca fiind un copil cu probleme, rezultă că inculpata a realizat situația specială a copilului“.
Învățătoarea și-a „încălcat obligația de ocrotire și educare ce îi revenea“, spun judecătorii
Instanța din Medgidia mai spun că, în calitatea sa de învățătoare, cu o experiență de 30 de ani, cadru didactic cu vechime, putea și trebuia să găsească modalități și mijloace apte să prevină acest incident prin care și-a încălcat obligația de ocrotire și educare ce îi revenea“.
În ceea ce priveşte scopul sau mobilul învățătoarei, acela de a disciplina minorul, Judecătoria Medgidia reiterează că „măsurile de educare a copilului nu pot afecta demnitatea acestuia şi a constatat în metode condamnabile precum pedepsele fizice la a cărei aplicare s-a renunţat, la nivel societal, tocmai din cauza efectelor nocive dovedite asupra evoluţiei copilului“.
„Inculpata trebuia să dovedească răbdare, grijă şi preocupare“
„Cu privire la nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate și situația familială și socială a inculpatei, pregătirea pedagogică, precum şi profesia sa reprezintă factori ce agravează acţiunile sale, având în vedere că în pofida dobândirii (cel puţin teoretic) a aptitudinilor necesare lucrului cu copiii şi formării sale în domeniu, acesta s-a manifestat într-un mod nepermis inclusiv unei persoane fără această specializare.
Inculpata trebuia să dovedească răbdare, grijă şi preocupare, fiind impardonabil ca tocmai persoana ce era însărcinată cu asigurarea securității copiilor să aducă atingere acestei valori“, potrivit motivării.
Instanţa din Medgidia a mai reţinut că învățătoarea „este integrată social, iar înscrisurile în circumstanțiere depuse reflectă faptul că se bucură de o percepție foarte bună din partea, nu doar a părinților celorlalți copii, dar și a altor persoane cu care a interacționat, fiind cunoscută pentru implicare și rezultatele pozitive obținute de elevii claselor pe care le-a îndrumat“.

Învățătoarea, „o persoană foarte implicată, care a tratat cu egalitate copiii, fiind chiar recunoscută pentru răbdare și implicare“, conform motivării.
„Se remarcă faptul că au fost depuse declarații din partea părinților copiilor care au învățat în clasa doamnei învățătoare și care, rezumativ, exprimă apreciere pentru modul cum au decurs anii de studiu sub îndrumarea acesteia, fiind percepută ca o persoană foarte implicată, care a tratat cu egalitate copiii, fiind chiar recunoscută pentru răbdare și implicare“, conform motivării.
De asemenea, Judecătoria Medgidia a avut în vedere și că pe parcursul procesului penal inculpata a „adoptat o atitudine sinceră și a conștientizat faptele sale, dând dovadă de o atitudine sinceră, recunoscând faptele și asumându-și pe deplin culpa“.
Instanța a mai reținut că în speță este vorba de un incident izolat, punctual și fără pericol de repetabilitate, ceea ce va cântări la alegerea pedepsei.
„Scopul pedepsei, inclusiv reeducarea inculpatei, se poate realiza chiar fără executare“
Pe cale de consecință, în raport de criteriile analizate, Judecătoria Medgidia apreciază că pentru infracțiunea săvârșită se impune stabilirea unei pedepse cu închisoarea, respectiv de 1 an și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă.
În privința modului de executare a pedepsei stabilite, de 1 an și 9 luni închisoare, instanța apreciază că scopul pedepsei, inclusiv reeducarea inculpatei, se poate realiza chiar fără executarea pedepsei.
Decizia Judecătoriei Medgidia nu este una definitivă!
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Sursa foto: freepik.com
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:






