Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au respins astăzi contestația formulată de Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță împotriva hotărârii prin care s-a admis cererea anchetatorilor de la Parchetul General de prelungire a măsurii arestului preventiv pentru cei doi.

În acest moment, mandatele de arestare preventivă emise pe numele celor doi procurori constănțeni sunt valabile, potrivit hotărârii instanței, până pe 12 august 2026, inclusiv.

Amintim, în dosar, Gigi Valentin Ștefan, fost procuror general al Dobrogei, este suspectat de trafic de influență, și de trafic de influență, în formă continuată (multiple acte materiale), iar Teodor Niță este bănuit de instigare la abuz în serviciu, dar și, potrivit minutei hotărârii de prelungire a arestării, de șantaj.

Precizăm că judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au stabilit patru zile de deliberări cu privire la contestația formulată de Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță împotriva hotărârii prin care s-a admis cererea anchetatorilor de la Parchetul General de prelungire a măsurii arestului preventiv pentru cei doi procurori constănțeni.

Astfel, instanța supremă a analizat pe 16 iulie 2026, contestațiile celor doi procurori de la Parchetul Curții de Apel Constanța împotriva deciziei de prelungire a măsurii arestului preventiv dispuse încă din luna mai 2026 față de magistrații Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță.

Judecătorii Curții Supreme erau așteptați să decidă tot la acea dată dacă se impune admiterea contestațiilor, însă completul de judecată a ajuns la concluzia că sunt necesare patru zile pentru deliberări, astfel că a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de luni, 20 iulie 2026.

Decizia Curții Supreme cu privire la contestațiile privind prelungirea măsurii arestării preventive este definitivă.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală).

Sursa foto Curtea Supremă: ÎCCJ.ro

OBSERVAȚII:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și:

Emoții mari pentru procurorii constănțeni Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță! Judecătorii PRELUNGESC deliberările pe contestațiile împotriva arestului