Curtea de Apel Constanța, anunț IMPORTANT în dosarul bărbatului care s-ar fi dat drept șeful procurorilor europeni din România! Acuzații DNA
Justiție
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța fac un anunț important în dosarul bărbatului care s-ar fi dat drept șef al procurorilor europeni din România!
Este vorba despre Mihail Cristinel Militaru, fost cadrul în Ministerul Apărării Naționale, suspectat că ar fi organizat o întâlnire, în Delta Dunării, cu un investigator al DNA, despre care credea că este colaborator al omului de afaceri din Constanța Jean Paul Tucan.
Conform datelor oficiale, Militaru a fost trimis în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției sub acuzația de trafic de influență, acesta lăsând să se înțeleagă că ar avea influență asupra unor judecători de la Tribunalul București.
Dosarul a fost soluționat în primă instanță de Tribunalul Tulcea, care a decis condamnarea inculpatului la 3 ani de închisoare cu executare, decizia fiind ulterior contestată la Curtea de Apel Constanța.
Primul termen în faza apelului a fost stabilit pentru data de 16 septembrie 2026.
Din motivarea deciziei de condamnare – agenți ai structurii informative fictive
Amintim, Tribunalul Tulcea reține în motivarea deciziei, printre altele, că inculpatul s-a erijat în șef al procurorilor europeni din România, având competența de a emite un aviz conform pe linie informativă, în lipsa căruia nu ar putea fi desfășurate anchete de către organele judiciare menționate și că la întâlnirile cu investigatorul sub acoperire, inculpatul ar fi fost însoțit în numeroase rânduri de către două persoane, pe care le-a numit în repetate rânduri agenți ai structurii informative fictive pe care ar fi condus-o.
Mai mult decât atât, instanța din Tulcea mai arată, tot în motivare, că „fapta comisă de inculpat este de o gravitate sporită, prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, anterior expuse, la valorile sociale protejate, la modalitatea concretă de comitere a acesteia şi la mijloacele utilizate (prin crearea aparenței că ar avea influenţă asupra judecătorilor din cadrul Tribunalului București că îi poate determina pe aceștia în mod special prin intermediul președintelui acestei instanțe să nu îndeplinească/să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu în sensul pronunțării unei soluții de restituire a cauzei la procuror, în cadrul procedurii de cameră preliminară privind dosarul penal cu nr. (…)/3/2025 al Tribunalului București – Secția I Penală, în vederea împiedicării tragerii la răspundere penală“.
„Una dintre cele mai mari instanțe din țară“
„Fapte precum cea comisă de inculpat sunt de natură să slăbească încrederea în justiție, chiar și în condițiile în care în cauză nu s-a dovedit că acesta ar fi avut într-adevăr influență pe lângă judecătorii Tribunalului București (în mod special prin intermediul președintelui acestei instanțe – (…), să inducă ideea că soluțiile sunt pronunțate nu în numele legii, ci în funcție de interesele unor persoane, fiind astfel afectate relațiile de serviciu în cadrul uneia dintre cele mai mari instanțe din țară“, potrivit judecătorilor.
„Corupția, o amenințare pentru stabilitatea şi siguranța societăților, subminând instituțiile şi valorile democratice“
„Corupția, ca fenomen, reprezintă o amenințare pentru stabilitatea şi siguranța societăților, subminând instituțiile şi valorile democratice, valorile etice şi justiția şi compromițând dezvoltarea durabilă şi statul de drept. Fapta inculpatului reprezintă o infracțiune foarte gravă în ierarhia politicii penale a statului, infracțiuni de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii și la nivelul încrederii publice în diverse corpuri profesionale“, se mai arată în motivarea Tribunalului Tulcea.
Cu privire la atitudinea inculpatului în legătură cu fapta săvârşită, Tribunalul Tulcea reţine că inculpatul a avut, iniţial, o poziţie procesuală oscilantă în cursul urmăririi penale, de negare a faptei, respectiv de solicitarea încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției, urmată însă de recunoaşterea, în fața instanței, în totalitate, a faptei imputate, faţă de care a manifestat regret.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro.
Sursa foto: Facebook
Rămâne de văzut care va fi decizia Curții de Apel Constanța.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
