DOCUMENT Schimbare radicală de azi în instanțe! Avocata Ghiulfer Aisun Ismail, explicații pe înțelesul tuturor. Cum vor fi repartizate dosarele nou înregistrate
Justiție
Zi istorică pentru justiția din România! Începând de azi, 15 septembrie 2026, toate dosarele vor fi repartizate completurilor de judecată în baza unui mecanism obiectiv de gestionare a activității instanțelor judecătorești, prin corelarea fluxului de cauze înregistrate pe rolul instanțelor cu capacitatea reală de procesare a acestora, în raport de resursele umane disponibile.
Conform datelor oficiale puse la dispoziție de Consiliului Superior al Magistraturii și consultate de Ziarul Amprenta, mecanismul privind repartizarea dosarelor este destinat să asigure funcționarea eficientă a instanțelor judecătorești și menținerea calității actului de justiție în ipoteza unei supraîncărcări a activității acestora determinate de un număr ridicat de cauze, deficitul de personal, variații semnificative ale volumului de activitate sau dezechilibre între materiile juridice.
Avocata Ghiulfer Aisun Ismail: Ședințele de judecată sunt foarte lungi, uneori cu 70/80 de dosare înscrise pe listă
La solicitarea Ziarului Amprenta, avocata Ghiulfer Aisun Ismail, din cadrul Baroului Constanța, spune că, măsura adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii pornește de la o realitate pe care cei care intră zilnic în sălile de judecată o cunosc foarte bine: încărcătura instanțelor este deosebit de mare, iar numărul dosarelor repartizate fiecărui complet depășește, în multe situații, capacitatea normală de soluționare.
În continuare, avocata Ghiulfer Aisun Ismail mai spune că „ședințele de judecată sunt foarte lungi, uneori cu 70/80 de dosare înscrise pe listă“, dar și că „în același timp, judecătorii soluționează cauze urgente, participă la ședințele curente, studiază dosarele și trebuie să redacteze hotărârile pronunțate“.
„Justițiabilii se plâng deja de intervalele foarte mari dintre termenele de judecată și de durata proceselor“
„Este firesc ca o asemenea încărcătură să afecteze ritmul de lucru și timpul care poate fi acordat fiecărei cauze. Din această perspectivă, stabilirea unei capacități reale de procesare poate fi înțeleasă ca o încercare de a proteja calitatea actului de justiție și de a preveni suprasolicitarea magistraților. Problema este însă că justițiabilii se plâng deja de intervalele foarte mari dintre termenele de judecată și de durata proceselor. În ultimii ani, activitatea instanțelor a fost afectată de desființarea unor completuri de judecată, redistribuirea dosarelor, proteste, suspendarea ori restrângerea temporară a activității și diferite incidente de natură administrativă. Toate acestea au îngreunat desfășurarea ședințelor și, mai ales, au prelungit timpul necesar soluționării cauzelor“, a mai completat avocata Ghiulfer Aisun Ismail.
„Dacă întârzierile devin regula, iar justițiabilul este obligat să aștepte perioade excesive până când dosarul său ajunge efectiv în fața unui judecător“
„În aceste condiții, limitarea numărului de dosare repartizate nu rezolvă cauza problemei, ci riscă să mute perioada de așteptare din interiorul procesului într-o etapă administrativă anterioară repartizării. Pentru cetățean, diferența este mai degrabă formală. Indiferent dacă dosarul așteaptă într-un registru sau dacă primește un termen foarte îndepărtat după repartizare, efectul concret rămâne același: persoana care s-a adresat instanței nu obține într-un timp rezonabil o soluție asupra dreptului său. Accesul liber la justiție nu se reduce la posibilitatea de a depune o cerere și de a primi un număr de dosar. Dreptul la un proces echitabil presupune, potrivit articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Dacă întârzierile devin regula, iar justițiabilul este obligat să aștepte perioade excesive până când dosarul său ajunge efectiv în fața unui judecător, această garanție riscă să fie lipsită de conținut practic“, mai spune avocata Ghiulfer Aisun Ismail.
Tot potrivit acesteia, „este important că noua procedură păstrează repartizarea aleatorie, că înscrierea cauzei în registrul de așteptare nu modifică data introducerii cererii și că numeroase cauze urgente, inclusiv cele referitoare la minori și la raporturile de familie, beneficiază de un regim prioritar sau sunt exceptate de la mecanism“.
„Timpul judiciar nu este neutru, în special atunci când în centrul litigiului se află un minor“
„Posibilitatea unei repartizări cu prioritate, atunci când întârzierea ar putea afecta drepturi fundamentale ori ar putea produce prejudicii grave, iminente sau ireparabile, reprezintă o garanție necesară. Cu toate acestea, în materia dreptului familiei, chiar și cauzele care nu poartă formal eticheta urgenței privesc relații profund afectate de trecerea timpului. Situația unui copil, relația acestuia cu părinții, locuința sa, exercitarea autorității părintești sau obligațiile de întreținere nu pot rămâne neclarificate perioade îndelungate fără consecințe reale asupra vieții familiei. Timpul judiciar nu este neutru, în special atunci când în centrul litigiului se află un minor. De aceea, efectele măsurii trebuie urmărite cu atenție. Normarea activității judecătorilor este necesară, dar ea nu poate reprezenta singurul răspuns instituțional. Măsura trebuie însoțită de ocuparea posturilor vacante, suplimentarea schemelor de judecători și grefieri, asigurarea continuității completelor, digitalizarea efectivă a instanțelor și alocarea resurselor materiale necesare“, potrivit avocatei Ghiulfer Aisun Ismail.
Protejarea magistraților împotriva unei încărcături nerezonabile, legitimă, însă aceasta nu trebuie realizată prin transferarea costului întârzierii asupra justițiabilului
În final, Ghiulfer Aisun Ismail mai spune că este „necesar un echilibru real între condițiile în care își desfășoară activitatea judecătorii și drepturile persoanelor care se adresează instanțelor“ și că „protejarea magistraților împotriva unei încărcături nerezonabile este legitimă“, însă aceasta nu „trebuie realizată prin transferarea costului întârzierii asupra justițiabilului“. „În final, eficiența noului mecanism va trebui apreciată printr-un criteriu simplu: dacă cetățeanul va primi sau nu o hotărâre de calitate într-un termen cu adevărat rezonabil“, a conchis Ghiulfer Aisun Ismail, avocat în cadrul Baroului Constanța.
Loading...
Reload document
Open in new tab OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
