Dosar DNA Constanța! De ce a luat cu EXECUTARE Dragoș Iorga, fost director din Ministerul Investițiilor. Cât le-ar fi cerut subordonaților
Justiție
Judecătorii de la Curtea de Apel București și-au motivat decizia prin intermediul căreia au decis condamnarea definitivă la 3,6 ani de închisoare cu executare a lui Dragoș Adrian Iorga, fost director al Organismului Intermediar Regional pentru Programe Europene Capital Uman – Regiunea București-Ilfov (instituție aflată în subordinea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene), acesta fiind trimis în judecată de DNA Constanța.
Pe scurt, și potrivit DNA, „la începutul anului 2021, inculpatul Iorga Dragoș Adrian, în calitatea menționată mai sus, ar fi „ajutat” două persoane (prin remiterea nelegală a subiectelor și a răspunsurilor corecte) să ocupe, prin concurs, două posturi în cadrul unui proiect derulat prin Organismul Intermediar Regional București-Ilfov, instituție aflată în subordinea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (M.I.P.E.)“.
De asemenea, tot potrivit DNA Constanța, „în schimbul acestor „servicii” inculpatul ar fi pretins de la cele două persoane (martori în cauză) câte 1.500 lei lunar, de la data primirii primului salariu până la data finalizării proiectului, aspecte cu care cele două persoane ar fi fost de acord“.
Cu executare la prima strigare!
Dosarul a fost soluționat în primă instanță de Tribunalul București, care a decis condamnarea lui Dragoș Iorga la 3,6 ani de închisoare cu executare. Decizia a fost menținută și de judecătorii de la Curtea de Apel București, prin decizia nr. 658/2026, din data de 16 aprilie 2026.
Atitudinea sinceră
În motivarea deciziei de condamnare, Curtea de Apel reține că „prima instanţă a dat în mod corect eficiența prevederilor art.74 Cod penal având în vedere gravitatea infracţiunilor săvârşite (care sunt unele grave, de corupţie, inculpatul acţionând şi acceptând aceasta în folosul propriu şi în contra dispoziţiilor legii şi moralei), împrejurările în care a fost comisă și atitudinea sinceră a inculpatului adoptată în faţa instanţei de fond, dar si circumstanţele personale ale inculpatului de natura sa-i fie favorabile (vârsta, lipsa antecedentelor penale, situația familială și socială), aplicându-i acesteia pedepse într-un cuantum orientat spre minimul prevăzut de legiuitor“.
În tot acest cadru, faţă de actele dosarului, Curtea de Apel a constatat că „nu reies indicii rezonabile de natură a genera reţinerea vreuneia din circumstanţele prev. la art. 75 din C. pen. în favoarea inculpatului (faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, de recunoaştere a faptelor pe parcursul procesului penal, necoroborat cu alte date concrete, nu constituie un temei suficient şi rezonabil pentru a justifica acest lucru)“.
A elaborat și pus în aplicare un plan minuţios, spun judecătorii
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, judecătorii de la Curtea de Apel au observat că faţă de: gravitatea concretă a infracţiunilor săvârșite, fapt ce rezultă atât din modul și mijloacele de comitere, respectiv din faptul că inculpatul a acționat cu premeditare, elaborând şi punând în aplicare un plan minuţios; persoana inculpatului și valoarea sumei obţinute (75.600 lei), singura modalitate de executare a pedepsei rezultante de 3 ani şi 6 luni închisoare este cea în regim de detenție (fiind evident că suspendarea sub supraveghere nu ar putea fi dispusă pentru a asigura viitoarea reintegrare socială a inculpatului, faţă de cuantumul pedepsei – peste 3 ani).
Rămâne cu executare
În aceste coordonate de analiză, raportat la gravitatea evidentă a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, Curtea de Apel a observat că, în mod corect şi temeinic, prima instanţă a efectuat un dozaj corespunzător al pedepselor aplicate acestuia, dar şi în ceea ce priveşte modalitatea de executare (sub aceste aspecte, instanța de apel însuşindu-şi în totalitate argumentele judicioase ale judecătorului fondului).
Dosarul a fost instrumentat de procurorul Andrei Bodean, fostul șef al DNA Constanța, în prezent prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar București.
Dragoș Adrian Iorga a fost trimis în judecată în decembrie 2023.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
„La începutul anului 2021, inculpatul Iorga Dragoș Adrian, în calitatea menționată mai sus, ar fi „ajutat” două persoane (prin remiterea nelegală a subiectelor și a răspunsurilor corecte) să ocupe, prin concurs, două posturi în cadrul unui proiect derulat prin Organismul Intermediar Regional București-Ilfov, instituție aflată în subordinea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (M.I.P.E.). În schimbul acestor „servicii” inculpatul ar fi pretins de la cele două persoane (martori în cauză) câte 1.500 lei lunar, de la data primirii primului salariu până la data finalizării proiectului, aspecte cu care cele două persoane ar fi fost de acord.
Conform „înțelegerii” menționate anterior, în perioada martie 2021 – octombrie 2023, inculpatul Iorga Dragoș Adrian ar fi primit de la cele două persoane suma totală de 75.600 lei.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză. De asemenea, s-a mai solicitat instanței de judecată să dispună confiscarea extinsă asupra sumelor de 10.000 dolari, 11.000 euro, 174.600 lei, cât și a cantității de 62,5 g lingouri din metal galben, ce pare a fi aur, ridicate de la inculpatul Iorga Dragoș Adrian“.
Trimiterea în judecată reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
Sursa foto: Facebook
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
