Dosarul în care fostul prefect Adrian Nicolaescu a luat patru ani cu executare s-ar putea REJUDECA! Iată cine va decide totul
Justiție
Dosarul penal în care Adrian Nicolaescu, fost prefect al județului Constanța, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare s-ar putea rejudeca!
În acest sens, pe rolul Secției penale din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a României a fost înregistrat dosarul cu numărul unic 3631/118/2020, ce are ca obiect „infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000)“, stadiul procesual „recurs in casaţie“, ceea ce reprezintă o cale extraordinară de atac împotriva unei decizii definitive.
Părțile din dosar sunt Adrian Viorel Nicolaescu, recurent (Inculpat), Rădulescu Zoea, intimat (parte civilă) și Instituţia Prefectului Judeţul Constanţa, intimat (parte responsabilă civilmente).
Cauza se află în procedură de filtru, iar primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior.
În cazul în care Înalta Curte va admite acțiunea, există posibilitatea ca dosarul să fie rejudecat în faza apelului, respectiv la Curtea de Apel Constanța.
DNA Constanța l-a acuzat pe fostul prefect Adrian Nicolaescu de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos material.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În perioada martie 2016 – iulie 2017, inculpatul Nicolaescu Adrian Viorel, în calitatea menționată mai sus, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege, în sensul că ar fi făcut toate demersurile pentru a împiedica eliberarea unor titluri de proprietate către o persoană care obținuse anterior recunoașterea judecătorească a drepturilor sale, pentru o suprafață de 19 hectare de teren amplasat în municipiul Constanța, pe malul lacului Siutghiol.
Concret, inculpatul Nicolaescu Adrian Viorel:
– ar fi trebuit să valideze propunerea Comisiei Locale Mihail Kogălniceanu, aspect pe care l-ar fi refuzat în mod nejustificat,
– ar fi trebuit să ia act, de îndată, de desființarea titlurilor persoanei neîndreptățite și să emită titlurile de proprietate, astfel cum au stabilit definitiv și irevocabil instanțele de judecată,
– ar fi împiedicat, pe toată durata mandatului său, emiterea titlurilor de proprietate, prin restituirea documentației, prin refuzul de a valida propunerea Comisiei Locale Mihail Kogălniceanu și prin omisiunea intenționată de a efectua orice minim demers pentru emiterea titlurilor.
Independent de cele prezentate mai sus, în anul 2011, Primăria municipiului Constanța a expropriat cca 2,3 hectare din cele 19 hectare, proprietatea persoanei vătămate. Primăria a emis în acest sens o Hotărâre de Stabilire a Despăgubirilor prin care s-a dispus plata sumei de 240.465 euro către persoana care își va proba dreptul real asupra terenului expropriat.
Persoana vătămată a aflat despre expropriere în anul 2015 și s-a adresat Primăriei municipiului Constanța cu o cerere de eliberare, în favoarea sa, a sumei de 240.465 euro. Suma nu a fost însă eliberată, întrucât persoana vătămată nu avea titluri de proprietate pentru terenul expropriat.
Precizăm că, până la terminarea mandatului de prefect al inculpatului, terenul în cauză s-a aflat în posesia unei persoane căreia instanța de judecată i-a anulat toate titlurile de proprietate.
Prin demersurile precizate mai sus, inculpatul ar fi privat persoana respectivă de dreptul său de proprietate, recunoscut de instanța de judecată, asupra terenului respectiv, evaluat la aproximativ 6.460.000 euro, dar și de suma de 240.465 euro cuvenită pentru exproprierea unei părți din acest teren, asigurându-i totodată folosința terenului în suprafață de 19 hectare persoanei care l-a „deținut” în condițiile menționate mai sus.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“.
Amintim că prin decizia de condamnare, judecătorii au admis acțiunea civilă şi l-a obligă pe fostul prefect, în solidar cu partea responsabilă civilmente Instituția Prefectului Constanța, la plata către partea civilă Rădulescu Zoea a sumei de 3.138.028,23 lei daune materiale şi a sumei de 3000 lei daune morale.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și
