Interviu cu magistratul Adrian Ionescu, președintele Judecătoriei Constanța: bilanțul uneia dintre cele mai încărcate instanțe din țară și cine este vinovat pentru prescrierea dosarelor penale
Justiție
Într-un interviu acordat în exclusivitate Ziarului Amprenta, judecătorul Adrian Ionescu, președintele Judecătoriei Constanța, a vorbit pe larg atât despre activitatea instanței pe care o conduce – una dintre cele mai încărcate instanțe la nivel de țară – dar a atins, totodată, și subiecte de interes național, cum ar fi prescrierea faptelor penale, care adesea trezește indignarea publicului larg, sau scandalurile ce ating tot mai des sfera justiției, în ultimii ani.
Astfel, judecătorul Adrian Ionescu precizează că instanța pe care conduce a închis anul 2025 pe locul 6 la nivel național, în clasamentul judecătoriilor din România, în ceea ce privește numărul de dosare soluționate. Și asta, în condițiile în care Judecătoria Constanța este o instanță unde rata de ocupare a posturilor este una din cele mai scăzute la nivelul marilor instanțe din România.
Tot în cadrul interviului acordat Ziarului Amprenta, judecătorul Adrian Ionescu, președintele Judecătoriei Constanța, a vorbit deschis și pe înțelesul tuturor cu privire la cine este „vinovat“ pentru prescrierea unui dosar penal, dacă putem arăta cu degetul către o singură persoană sau un cumul de factori poate duce în final la o prescripție, magistratul arătând, totodată, și care ar putea fi pârghiile legislative pentru diminuarea acestui adevărat fenoment.
Mai mult decât atât, judecătorul Adrian Ionescu a atins un alt subiect extrem de sensibil: scandalurile din justiție, magistratul constănțean arătând că o justiție sănătoasă analizează transparent toate acuzațiile formulate și discerne în final, pe baza probelor, adevărul de neadevăr.
Nu în ultimul rând, magistratul Adrian Ionescu a vorbit și despre activitatea auditorilor de justiție desfășurată în cadrul Judecătoriei Constanța, instanță-pilot pentru o viitoare carieră judecătorească a acestora.
- Domnul judecător, vă rog să ne spuneți câte dosare au soluționat în anul 2025 judecătorii din cadrul Judecătoriei Constanța?
În anul 2025 Judecătoria Constanța a soluționat 42.280 de dosare, într-o ușoară scădere față de anul trecut (nr. 2024), când au fost soluționate 42.651 de dosare, o scădere de sub un procent, dar care trebuie interpretată și în condițiile în care au existat aproape două luni de protest din partea tuturor instanțelor din toată România.
În aceste condiții, având în vedere și faptul că numărul de dosare nou intrate în anul 2025 a crescut cu aproximativ 5% față de anul 2024, pot aprecia că, per ansamblu, Judecătoria Constanța a înregistrat un volum de activitate similar anului trecut, nefiind înregistrate scăderi semnificative la indicatorii de performanţă și, de asemenea, am reușit să compensăm chiar și perioada de protest cu o eficiență mai mare și cu o celeritate mai mare a soluționării dosarelor.
2. Pe ce loc se plasează Judecătoria Constanța la nivel național în ceea privește dosarele soluționate în anul 2025.
În anul 2025, Judecătoria Constanța se află pe poziția 6 în clasamentul judecătoriilor din România la numărul de dosare soluționate. Țin să menționez, la fel, faptul că din punct de vedere al statisticii, Judecătoria Constanța este o instanță unde rata de ocupare a posturilor este una din cele mai scăzute la nivelul marilor instanțe din România, în sensul în care gradul de ocupare a posturilor de judecător a fost în anul 2025 de 74%, în timp ce toate celelalte instanțe cu care ne comparăm, la acest nivel – judecătorii de sector din București, Judecătoria Cluj, Judecătoria Iași, Judecătoria Timișoara sau Judecătoria Craiova – toate au o rată de ocupare a posturilor de peste 80% sau chiar 90%.
În aceste condiții, conform datelor, Judecătoria Constanța este pe primele locuri la eficiență, dacă raportam numărul de dosare soluționate la gradul de ocupare a schemei de judecători pe parcursul anului, iar încărcătura medie a judecătorilor de la Judecătoria Constanța este peste încărcătura medie pe judecător raportată la volumul de activitate la nivel național, anume în jurul de 1.500 de dosare pe an pentru fiecare judecător.
3. Câte dosare are un judecător în lucru, în prezent, și cu câți judecători pornește la drum Judecătoria Constanța în 2026?
În acest moment, putem spune că am avut o medie de aproximativ 40 de judecători în cadrul Judecătoriei Constanța, pe parcursul anului 2025, din care 5 sunt judecători stagiari.
Doresc să menționez faptul că noi sperăm ca în cursul acestui an să aducem noi judecători atât dintre judecării stagiari din cadrul instanței, după examenul de capacitate, dar și alți judecători stagiari în prezent, care lucrează sau activează la alte instanțe, astfel încât să încercăm să aducem gradul de ocupare al posturilor de judecători la peste 80%. Un număr de aproximativ 45-46 de judecători efectivi anual ar realiza o rată de ocupare rezonabilă și ar conduce la scăderea semnificativă a stocului de dosare acumulat de-a lungul anilor.
Cu toate acestea țin să menționez că stocul de dosare vechi a scăzut foarte mult. Am reușit să scădem stocul de dosare vechi cu aproximativ 10% pe parcursul anului 2025. Cu toate acestea mai avem dosare vechi și foarte vechi.
Unul dintre cele mai vechi dosare din instanță este din anul 2007. Vorbim despre un dosar strămutat de la instanțele din județul Argeș, care implică niște expertize efectuate tot în județul Argeș, de un expert local, astfel încât durata foarte mare a expertizării și a întocmirii acestui raport de expertiză, dar și a altor metode de probațiune în domeniul proceselor civile conduce la întârzieri foarte mari în soluționarea acestui dosar.
4. Ce ne puteți spune despre prescripția dosarelor? Explicați, vă rog, pe înțelesul tuturor cine este „vinovat“ pentru prescrierea unui dosar. Putem arăta cu degetul către o singură persoană sau este un cumul de factori ce duce în final la o prescripție? Opinia publică arată de cele mai multe ori cu degetul către instanță, către judecători?
În ceea privește prescripția dosarelor penale, țin să menționez faptul că, în civil, prescripția acționează în alte moduri, în sensul că la momentul în care este sesizată instanța cursul prescripției se suspendă sau se întrerupe în civil.
În cazul dosarelor penale, termenele de prescripție acţionează diferit, existând un termen de prescripție special care curge și pe parcursul procesului penal, conform dispozițiilor din Codul Penal și Codul de procedură penală.
În aceste condiții, este clar că fiecare dosar penal care se finalizează prin încetarea în baza prescripţiei răspunderii penale presupune, de cele mai multe ori, o procedură îndelungată cauzată fie de complexitatea, fie de procedeele probatorii necesare în cauză.
Abundența sau apariția unui număr foarte mare de cazuri penale care s-au finalizat ca urmare a prescripţiei este cauzată de hotărârile și interpretarea Curții Constituționale cu privire la un articol din Codul Penal, în 2018, și apoi, în decizia din anul 2022, aceeași Curte a stabilit că pe ot parcursul acestei perioade nu a fost întreruptă deloc prescripția în domeniul penal.
Practic, CCR a stabilit că actualul Cod Penal a rămas fără o reglementare concretă a vreunei cauze de întrerupere a prescripției.
Totuși trebuie menționat faptul că numărul mare cazuri de constatare a prescrierii răspunderii penale de la nivelul instanțelor este cauzat de faptul că aceste dosare au ca grad final de soluționare instanțele judecătorești.
Astfel chiar dacă sesizarea instanței de către parchet a venit aparent în termenul de prescripție, procedura în fața instanțelor nu poate fi urgentată sau scurtată pentru a se putea încadra în acest termen de prescripție.
Chiar dacă prescripția este constatată de către instanțele judecătorești, acestea nu sunt singurele care poartă răspunderea prescripției, ci putem discuta de un cumul de factori menționați anterior: deciziile CCR venite ca urmare a lipsei de intervenție a legiuitorului, complexitatea cauzelor, dar și procedura penală care implică etape peste care judecătorul nu poate trece așa de repede.
Țin să menționez faptul că majoritatea cazurilor de întârziere nu sunt cauzate nici măcar de instanțe, organele de urmărire penală sau de parchete, ci de administrarea unor mijloace de probă cum ar fi expertizele, care durează foarte mult, mai ales expertizele medico-legale, expertizele auto, expertizele criminalistice. Aceste proceduri sunt efectuate pe parcursul unei perioade foarte mari de timp din lipsa experților judiciari, mai ales că aceste dosare nu pot fi instrumentate fără aceste expertize, care sunt obligatorii conform dispozițiilor legale.
Chiar și în simplele cazuri de conducere cu alcool sau cu substanțe stupefiante trebuie efectuată o expertiză medico-legală cu privire la substanțele identificate, pentru a se stabili dacă acestea au influențat sau nu sau erau în stare să influențeze conducătorul auto.
Toate aceste probatorii, care sunt obligatorii pentru parchet sau pentru instanțe, duc la prelungirea termenului de soluționare a cauzei.
Rezolvarea pentru viitor a acestei probleme consider că este atât una legislativă, cât și una de adaptare a procedurii penale la realitățile actuale, în sensul în care termenele de prescripție sunt relativ scurte și, în schimb, procedurile judiciare implică foarte mult timp.
Cred că, de asemenea, ar putea fi adoptate soluții legislative în sensul în care, la momentul sesizării instanței, termenul de prescripție să fie suspendat în tot timpul judecării procesului penal în fața instanțelor de judecată astfel cum se întâmplă în alte legislații europene.
Aceasta este o chestiune care ține pur de legislativ și de voința puterii legislative. Cumva, mingea este și a fost mereu în curtea Parlamentului, care poate să modifice codul penal sau de procedură penală pentru a rezolva această problemă.
5. Ce părere aveţi despre scandalurile din justiţie, evenimente ce ţin în prezent atenţia publică extrem de ocupată? Sunt benefice în vreun fel aceste scandaluri, să le numim, aceste situații din justiție ce par să iasă acum la iveală mai des ca în oricare altă perioadă din istoria recentă a țării noastre?
Cred că o justiție independentă se face și prin autocontrol și consider că toate sesizările, toate plângerile, trebuie verificate și cercetate în mod legal.
Este important să răspundem în concret și transparent la toate aceste chestiuni, astfel încât încrederea publică în justiție să fie recăpătată, dacă a fost pierdută. Cu toate acestea, consider că aceste sesizări trebuie dovedite dacă sunt reale, simplele acuzații nefiind suficiente pentru a fi afectată imaginea justiției, iar rezultatele acestor cercetări trebuie prezentate publicului, astfel încât adevărul să iasă la lumină.
Sunt de acord că imaginea justiției este aparent afectată de orice plângere, dar cred că este mai important să dovedim faptele reale și, mai mult, să dovedim că justiția poate verifica și dovedi existența sau inexistența acestor presupuse fapte. De asemenea, este important să arătăm că nu ne ferim să verificăm aceste sesizări și nu le înlăturăm ca nefiind fondate de la prima vedere.
6. Ce ne puteți spune despre auditorii de justiție? Care este situația la Constanța?
Proiectul meu pentru această instanță în actualul mandat, care a început în anul 2026, privește în primul rând recrutarea, formarea și păstrarea auditorilor de justiție din cadrul Institutului Național al Magistraturii ca judecători stagiari și ulterior definitivi, pentru a debuta cariera juridică și de a continua această carieră în cadrul Judecătoriei Constanța.
Aș vrea să creăm la Judecătoria Constanța o instanță-pilot de formare și dezvoltare a viitoarei generații de magistrați din județul Constanța. Deja pot spune că avem rezultate în sensul că doi dintre judecătorii stagiari din cadrul Judecătoriei Constanța au fost auditori anul I și anul II, și-au efectuate stagiile de practică în cadrul Judecătoriei Constanța și sperăm să devină și judecători definitivi în cadrul Judecătoriei Constanța.
La acest moment, în anul de studii INM 2025-2026, avem șase auditori de justiție anul întâi și doi de auditori de justiție anul doi.
Sursa foto 2: Facebook.com
Citește și
