INTERVIU EXCLUSIV Stere Giacă, șef Serviciul de Probațiune Constanța: Executarea pedepselor în libertate reduce costurile aferente sistemului penitenciar
Justiție
Stere Giacă, șef al Serviciului de Probațiune Constanța, a acordat un interviu în exclusivitate Ziarului Amprenta, ocazie cu care acesta a vorbit pe larg despre activitatea desfășurată de consilierii de probațiune, arătând, totodată că „executarea pedepselor în libertate reduce costurile aferente sistemului penitenciar“.
Mai exact, a precizat Stere Giacă, „din punct de vedere economic și financiar, existența serviciilor de probațiune a avut un impact pozitiv asupra cheltuielilor statului. Executarea pedepselor în libertate reduce costurile aferente sistemului penitenciar, precum cele legate de cazare, hrană, transport, întreținere și utilități“.
Totodată, șeful Serviciului de Probațiune Constanța a mai punctat faptul că „pe lângă beneficiile materiale, există și avantaje importante în plan social, întrucât reintegrarea este mai facilă atunci când persoana nu este complet desprinsă de mediul social“.
La nivelul Serviciului de Probațiune Constanța au fost întocmite în anul 2025 aproximativ 270 de rapoarte și referate de evaluare, în evidența celor 30 de consilieri de probațiune (inclusiv șeful serviciului) aflându-se aproximativ 2.800 de supraveghere active.
Pe parcursul interviului acordat Ziarului Amprenta, Stere Giacă a vorbit și despre importanța interviului motivațional, referitor la care șeful Serviciului de Probațiune Constanța a precizat că „rolul consilierului este și acela de a sprijini persoana sancționată să evite repetarea comportamentului infracțional, precum și de a identifica repere care să o mențină în sfera licitului“.
„De asemenea, este nevoie de motivație în abordarea multor aspecte, deoarece, în spatele săvârșirii unor fapte antisociale prevăzute de legea penală, se regăsesc adesea diverse tipuri de dependențe (consum de droguri, alcool, tutun, jocuri de noroc, pornografie infantilă etc.)“, a mai punctat Stere Giacă.
În ce privește reintegrarea socială, Stere Giacă, șeful Serviciului de Probațiune Constanța, a subliniat că „din punctul meu de vedere, empatia și profesionalismul sunt esențiale“.
„Lucrăm cu oameni, iar acest lucru face activitatea complexă. Consilierul de probațiune trebuie să fie adaptabil la realitățile sociale, la particularitățile persoanelor și la cerințele legale. «Rețeta succesului» constă în aceste elemente, completate de abordarea personalizată a fiecărui caz de către consilierul manager de caz“, a explicat Stere Giacă.
Serviciul de Probațiune Constanța, la fel ca toate serviciile din cadrul Direcției Naționale de Probațiune, reprezintă unul dintre pilonii unei societăți democratice într-un stat de drept, contribuind la reintegrarea socială a persoanelor care, la un moment dat, s-au aflat în conflict cu legea penală și desfășurând o activitate complexă. Vă rugăm să ne vorbiți despre activitatea Serviciului de Probațiune Constanța: cu ce se ocupă această instituție?
Serviciul de Probațiune Constanța, la fel ca și celelalte servicii de probațiune de la nivel național, asigură înfăptuirea actului de justiție prin participarea la individualizarea pedepselor în stadiul presentențial, respectiv prin întocmirea, la solicitarea organelor judiciare, a referatului de evaluare pentru minori și a raportului de evaluare pentru majori.
Totodată, activitatea este definită în principal de exercitarea supravegherii respectării măsurilor și obligațiilor impuse de instanță în sarcina persoanelor sancționate penal cu pedepse neprivative de libertate sau cu amânarea aplicării pedepsei, precum și a persoanelor liberate condiționat.
Pe lângă activitatea de supraveghere, rolul consilierului de probațiune este centrat pe reintegrare, implicând și sprijinirea persoanelor sancționate penal în înțelegerea consecințelor faptelor comise. Mai concret, consilierul este și un îndrumător al beneficiarilor, contribuind la formarea unei viziuni orientate spre schimbare comportamentală.
Câți angajați are Serviciul de Probațiune Constanța și sunt suficiente resursele umane pentru activitatea instituției?
În prezent, la nivelul serviciului activează 30 de consilieri de probațiune, inclusiv șeful serviciului, cu o medie de 95 de dosare per consilier.
Cât de complexă este activitatea unui consilier de probațiune și care sunt metodele sale de lucru, ce presupune această activitate?
Complexitatea activității este dată de elementul central, care este persoana supravegheată. Ne putem referi la caracteristicile de personalitate ale beneficiarilor, la fapta săvârșită și la toate elementele care conturează profilul fiecărei persoane.
În ceea ce privește metodele de lucru, am descoperit în colegii consilieri adevărate resurse pentru reintegrare, iar metodele utilizate, pe lângă cele prevăzute de lege, includ și practici recomandate și implementate de specialiștii din cadrul Direcției Naționale de Probațiune, de exemplu interviul motivațional.
Referitor la interviul motivațional, pot spune că rolul consilierului este și acela de a sprijini persoana sancționată să evite repetarea comportamentului infracțional, precum și de a identifica repere care să o mențină în sfera licitului.
De asemenea, este nevoie de motivație în abordarea multor aspecte, deoarece, în spatele săvârșirii unor fapte antisociale prevăzute de legea penală, se regăsesc adesea diverse tipuri de dependențe (consum de droguri, alcool, tutun, jocuri de noroc, pornografie infantilă etc.).
Când poate fi considerată încheiată misiunea unui consilier de probațiune?
În cadrul serviciilor de probațiune, riscul de recidivă rămâne scăzut, iar în majoritatea cazurilor, misiunea consilierului de probațiune se încheie atunci când persoana conștientizează consecințele faptei sau faptelor sale, se reintegrează, iar, din punct de vedere legal, intervine reabilitarea.
Dată fiind natura activității unui consilier de probațiune, există posibilitatea „reîntâlnirii” cu același caz, în sensul că o persoană care a fost sancționată cu o pedeapsă neprivativă de libertate și intră astfel în atenția Serviciului de Probațiune poate, pe viitor, să mai comită fapte care să o aducă într-o situație similară.
Așa cum menționam anterior, riscul de recidivă, în majoritatea cazurilor, rămâne scăzut. Cu toate acestea, există persoane care repetă, la intervale mai scurte sau mai lungi de timp, comportamentul infracțional. În plan teoretic, există conceptul „cercului schimbării”, care include și posibilitatea recăderii. Totuși, există atât remedii legale, cât și intervenții profesionale, menite să sprijine reintegrarea unei persoane, chiar și în situația în care aceasta săvârșește din nou fapte contrare legii.
Ce feedback aveți, ca serviciu, din partea persoanelor care fac obiectul de activitate al instituției, din partea persoanelor condamnate?
Feedback-ul, în opinia mea, este și cel care oferă satisfacții majore din punct de vedere profesional. Mă refer aici la atitudinile pozitive care se remarcă imediat după luarea în evidență și pe parcursul procesului de supraveghere. Sunt numeroși beneficiari care ne transmit mărturii despre schimbarea comportamentului și a viziunii asupra anumitor situații, observându-se o dezvoltare a abilităților sociale odată cu parcurgerea perioadei de supraveghere.
Cooperează persoanele condamnate cu angajații Serviciului de Probațiune?
Fiecare caz prezintă atât particularități generale, cât și individuale. Cooperarea persoanelor supravegheate este esențială în procesul de supraveghere, deoarece, pe lângă susținerea procesului de reintegrare, contribuie și la crearea unui cadru favorabil desfășurării activității, atât pentru persoana sancționată penal, cât și pentru consilierul de probațiune.
Pentru a puncta răspunsul, trebuie menționat că situațiile de cooperare diminuată sunt, în general, izolate. Există cazuri în care, deși inițial a existat reticență sau necooperare, acestea s-au transformat ulterior în exemple de schimbare comportamentală semnificativă.
Sunt și minori care se află sau s-au aflat în atenția Serviciului de Probațiune? Cum se desfășoară lucrurile în cazul minorilor?
Printre competențele serviciilor de probațiune se numără și implicarea activă în procesul de individualizare a măsurilor educative stabilite de instanța de judecată pentru minori, în baza referatului de evaluare presentențială întocmit de consilierul de probațiune.
Ulterior, dacă instanța dispune o măsură educativă neprivativă de libertate, minorul intră în supravegherea serviciului de probațiune competent.
De asemenea, există și situația minorilor liberați din centre educative, care beneficiază de asistență și sprijin din partea serviciului de probațiune în procesul de reintegrare.
Există diferențe între activitatea desfășurată de un consilier de probațiune în cazul unei persoane condamnate cu suspendare și cea a unui deținut liberat condiționat?
În majoritatea cazurilor, diferențele nu sunt semnificative. Din experiența profesională, am observat că persoanele liberate condiționat manifestă, de regulă, o tendință mai rapidă de conformare, aspect ce poate fi explicat și prin experiența detenției, unde drepturile și libertățile sunt considerabil restrânse.
Care a fost cel mai dificil caz cu care s-a confruntat Serviciul de Probațiune Constanța?
Nu există o evidență în acest sens, iar fiecare caz are particularitățile sale. Ceea ce se remarcă la nivelul Serviciului de Probațiune Constanța este profesionalismul colegilor în gestionarea situațiilor dificile, fiecare consilier având experiența unor cazuri provocatoare.
Care este „rețeta succesului” pentru reintegrarea socială?
Din punctul meu de vedere, empatia și profesionalismul sunt esențiale. Lucrăm cu oameni, iar acest lucru face activitatea complexă. Consilierul de probațiune trebuie să fie adaptabil la realitățile sociale, la particularitățile persoanelor și la cerințele legale.
„Rețeta succesului” constă în aceste elemente, completate de abordarea personalizată a fiecărui caz de către consilierul manager de caz.
Care este raportul costuri–beneficii între probațiune și detenție?
Din punct de vedere economic și financiar, existența serviciilor de probațiune a avut un impact pozitiv asupra cheltuielilor statului. Executarea pedepselor în libertate reduce costurile aferente sistemului penitenciar, precum cele legate de cazare, hrană, transport, întreținere și utilități.
Pe lângă beneficiile materiale, există și avantaje importante în plan social, întrucât reintegrarea este mai facilă atunci când persoana nu este complet desprinsă de mediul social.
Care sunt principalele date pentru anul 2025?
În anul 2025 au fost întocmite aproximativ 270 de rapoarte și referate de evaluare, iar în evidență s-au aflat aproximativ 2.800 de dosare de supraveghere active.
Totodată, serviciul a desfășurat programe intensive de reintegrare destinate persoanelor sancționate penal. Aceste programe au un rol esențial, contribuind la îmbunătățirea atitudinii și la schimbarea comportamentală, reducând astfel riscul de recidivă.
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Stere Giacă este noul șef al Serviciului de Probațiune Constanța! Iată ce a a transmis
