Judecătorii au motivat condamnarea DEFINITIVĂ în cazul lui Liviu Cristian Negoiță, primarul din Cernavodă: a acţionat cu intenţie directă, în sensul că a prevăzut rezultatele socialmente periculoase ale faptelor sale
Justiție
Judecătorii de la Curtea de Apel Constanța și-au motivat decizia prin intermediul căreia au decis condamnarea definitivă a lui Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, la 4 ani de închisoare cu executare, edilul fiind acuzat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Pe scurt și conform procurorilor DNA, în perioada aprilie 2017 – august 2019, Liviu Cristian Negoiță „ar fi aprobat, fără respectarea dispozițiilor legale, un număr de 33 de ordonanțări din partea Primăriei municipiului Cernavodă, prin care ar fi fost dispusă plata nelegală a sumei totale de 9.307.790 lei, în folosul unui club sportiv“.
UAT Cernavodă a ignorat o obligație impusă de o instituție a statului român, spun judecătorii
În motivarea deciziei de condamnare, judecătorii rețin, printre altele, că este „real faptul că prin HCL nr.309/22.10.2022 Consiliul Local al Orașului Cernavodă nu a aprobat constituirea de parte civilă în dosar, în aceste condiții, nefiind un prejudiciu încercat de această entitate, s-ar putea susține că nu ar exista nici fapta de abuz în serviciu reținută în sarcina inculpatului, deoarece Curtea de Conturi a pus în vedere acestei instituții, prin raportul de control întocmit, să stabilească un prejudiciu ulterior momentului efectuării controlului, însă UAT Cernavodă a ignorat această obligație impusă prin raportul întocmit de o instituție a statului român, care are obligația legală de a obliga instituțiile publice să intre în legalitate“.
Curtea de Apel Constanța mai reține că, „din întregul material probator administrat în cauză și analizat anterior, că paguba/prejudiciul cauzat prin fapta comisă de către inculpat este în sumă de 9.307.790 lei“.
„Plăți nelegale pentru finanțarea unor acțiuni sportive către Clubul Sportiv Axiopolis“
„Curtea nu poate ignora, sub acest aspect, Raportul de Control întocmit de Curtea de Conturi a României-Camera de Conturi Constanța, în cuprinsul căruia s-a stabilit că s-au efectuat plăți nelegale pentru finanțarea unor acțiuni sportive către Clubul Sportiv Axiopolis, în sumă de 11.730.774 lei, în perioada (…) (din care suma de 9.307.790 lei reținută pentru perioada 10.04.2017-12.08.2019, perioada pentru care a fost trimis în judecată inculpatul), aspect consemnat și în cuprinsul deciziei nr. (…)/02.10.2019 ce a făcut obiectul contestării și care a fost menținută prin decizia civilă nr. (…)/26.04.2021 a Curții de Apel Constanța-Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la care s-a făcut referire în prezenta motivare“, conform motivării.
„Prin urmare“, spun judecătorii, „se constată că a fost cauzat un prejudiciu cert prin activitatea inculpatului în patrimoniul Primăriei Orașului Cernavodă și a produs şi urmarea imediată specifică infracţiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000, constând în obţinerea pentru entitatea finanţată(Clubul Sportiv Asociatia Axiopolis Sport) a unui folos material necuvenit, constând în sumele plătite de la bugetul local, la care, în condiţiile respectării legii de către inculpat, clubul sportiv nu ar fi avut dreptul“.
„Inculpatul a acţionat cu intenţie directă, în sensul că a prevăzut rezultatele socialmente periculoase ale faptelor sale“
„Așadar, între faptele analizate şi urmarea imediată arătată în paragraful anterior a existat o legătură de cauzalitate, în sensul că faptele imputate inculpatului au păgubit bugetul unităţii administrativ teritoriale și au oferit clubului un folos material necuvenit. Totodată, dacă inculpatul şi-ar fi îndeplinit în mod corect atribuţiile de serviciu, respectând prevederile legale aplicabile în materia finanţărilor nerambursabile din fonduri publice, precum şi obligaţiile care îi reveneau în calitate de ordonator principal de credite, prejudiciul cauzat de efectuarea plăţilor nelegale nu s-ar fi produs. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu intenţie directă, în sensul că a prevăzut rezultatele socialmente periculoase ale faptelor sale şi a urmărit producerea acestora“, mai arată judecătorii.
„În mod corect s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul a sumei de 9.307.790 lei“
„De asemenea, nu trebuie omise nici dispozițiile art.61 alin.2 din Legea nr.215/2001, în vigoare la data săvârșirii faptelor, ”primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local”, obligația de a aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local revenind în primul rând primarului și nu angajaților din diverse compartimente funcționale ale aparatului primăriei. În consecință, în mod corect s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul a sumei de 9.307.790 lei, conform art. 112 alin. 1 lit. e Cod penal, întrucât au fost dobândiți prin infracțiune de către o altă persoană, nu sunt restituți persoanei vătămate și nu servesc la despăgubirea acesteia“, potrivit celor reținute de Curtea de Apel Constanța.
Sub aspectul tratamentului penal sancționator, Curtea constată că, individualizarea judiciară a pedepsei reprezintă operaţiunea juridică de a cărei acurateţe depinde în mod direct reuşita procesului de îndreptare şi recuperare a condamnatului, întrucât aceasta presupune, prin evaluarea gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a acestuia în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia.
Infracţiunea, ca faptă socialmente periculoasă, creează o tulburare socială, aduce o atingere valorilor sociale ocrotite de legea penală şi ordinii juridice instituite într-un sistem de drept.
Pentru înlăturarea acestor consecinţe negative ale infracţiunii este necesar să se reacţioneze din partea societăţii, să se aplice anumite măsuri de constrângere juridică celor ce săvârşesc asemenea fapte, iar pentru restabilirea ordinii juridice este necesar ca persoanele care au săvârşit infracţiuni să fie traşi la răspundere penală cât mai aproape de data comiterii acestora.
Pedeapsa constituie criteriul principal prin care legea penală, evaluează, determină şi diferenţiază gradul de pericol social abstract, generic al fiecărei infracţiuni în parte.
Aplicarea şi executarea pedepsei se realizează în vederea atingerii unor scopuri bine definite: pe de o parte, în scopul prevenirii săvârşirii de noi fapte penale din partea infractorilor, prin reeducarea acestora şi din partea altor persoane, prin exemplaritatea pedepselor, iar pe de altă parte, în scopul restabilirii liniştii sociale şi al reintegrării ordinii juridice.
„Curtea constată că pedeapsa de 4 ani închisoare, în cuantumul minim prevăzut de lege pentru infracțiunea de abuz în serviciu, corespunde gradului de pericol social concret al faptei comise“.
„Prin prisma criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei, prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv modul și mijloacele concrete de comitere a faptei, în calitate de primar al orașului Cernavodă, în perioada 10.04.2017-12.08.2019, a efectuat, în mai multe rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale, un număr de 33 de plăti de la bugerul UAT Cernavodă, către Clubul Sportiv Asociația Axiopolis Sport, în sensul că, a angajat, lichidat si ordonantat respectivele cheltuieli din bugetul local, cu încălcarea mai multor dispoziții legale, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, în raport de valorile sociale încălcate prin activitatea infracţională, respectiv relaţiile sociale a căror normală formare, desfăşurare şi dezvoltare nu ar fi posibilă fără asigurarea bunului mers al instituţiilor publice împotriva abuzurilor funcţionarilor public, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, respectiv o pagubă însemnată cauzată Primăriei Orașului Cernavodă în sumă de 9.307.790 lei (aproximativ 1.969.277,48 euro, la cursul valutar al BNR de 4,7265 lei valabil în data de 12.08.2019), dar și nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, inculpatul este bine integrat în societate, în vârstă de 56 de ani, cu studii superioară, căsătorit, Curtea constată că pedeapsa de 4 ani închisoare, în cuantumul minim prevăzut de lege pentru infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art.297 alin. (1) Cod penal și art. 309 Cod penal, cu aplicarea art.35 alin. (1) Cod penal (33 de acte materiale) corespunde gradului de pericol social concret al faptei comise“.
„Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât şi finalitatea acesteia“
„Trebuie subliniat şi faptul că exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni. Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată şi pusă în executare, intensitatea şi generalitatea dezaprobării morale a faptei şi făptuitorului, condiţionează caracterul preventiv al pedepsei care, întotdeauna, prin pedeapsa aplicată, trebuie să reflecte gravitatea infracţiunii şi gradul de vinovăţie a făptuitorului. Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală. În consecință, neexistând motive obiective de reformare a hotărârii instanței de fond, urmează a fi respins apelul declarat de inculpatul, ca nefondat“, potrivit motivării.
Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Constanța a decis condamnarea definitivă a lui Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, la 4 ani de închisoare cu executare.
Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro
OBSERVAȚII:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
